Criteriul National

Unii dintre psihologii americanii sunt de părere că au descoperit scopul depresiei

Unii dintre psihologii americanii sunt de părere că au descoperit scopul depresiei
februarie 14
11:49 2017

Depresia ar putea fi un mecanism de adaptare la problemele complexe ale vieții. Această maladie este omniprezentă în societatea postmodernă. În 2015 colosala sumă de aproximativ 16 milioane de euro a fost investită contra acestei maladii reprezentând un procent de 6,7 la suta dintre adulții din SUA care au avut de trecut peste un episod semnificativ din viețile lor. Depresia pune pe cei mai mulți stăpînire neținând cont de vârstă, de conturile bancare sau de cei care au experimentat și alte disfuncționalități, dizabilități, sau orice alte tulburări psihice sau de comportament.

e

De asemenea, este un tratament deosebit de scump. Din 1999 până în 2012, procentul de americani care a trecut pe antidepresive a crescut de la o valoare estimată la 6,8 la un procent de 12 la sută. Piața globală  de medicamente este programată să atingă un indice în valoare de peste 16 miliarde de dolari americani până în anul 2020. Institutul National de Sănătate Mintală definește un episod depresiv major ca „o perioadă de două săptămâni sau mai mare de timp în care există fie o dispoziție depresivă sau pierderea interesului sau plăcerii, și cel puțin patru alte simptome care reflectă o schimbare în funcționare, cum ar fi probleme  cu somnul, mâncatul, cu energia, cu concentrare, și imaginea de sine . ”

Acest lucru se încadrează în concordanță cu ceea ce Matthew Hutson, într-o nouă caracacterizare pentru publicația de specialitate Nautilus, descrie ca modelul bolii de depresie este ” o defalcare, un defect al sistemului, ceva care urmează să fie remediat și mutat din trecut. ” În ansamblul lui convingător și provocator, domnul Matthew Hutson avansează un argument  în care depresia poate servi unui scop, eventual, pozitiv în optica evoluției a mai multor profiluri a unor cercetători care studiază această maladie de mai bine de un secol.

Dar, mai degrabă decât ceea ce a însemnat pentru toți, o parte a lumii științifice a reușit să revină la esență, la acea îndumnezeire a evoluției și a încercat să se concentreze pe ceea ce este imediat util pentru viața umană astăzi: anume că, în unele cazuri, depresia poate fi-(asemeni unui arc al vieții)- produsul unor introspecții și semnificații personale. Toate acestea nu sunt în niciun caz menite să reducă la minimum suferința pe care depresia o poate provoca – dar există pentru a sugera utilizările pe care le poate servi.

Paul Andrews, un psiholog evoluționist de la Universitatea McMaster din Canada susține cu tărie faptul că depresia poate fi ca un fel de buchet al stării de simptome, care includ „anhedonie”, sau incapacitatea de a simți mult plăcere „, o adaptare pentru analiza problemelor complexe.”Oamenii care sunt afectați în mod frecvent de depresie tăcută, de multe ori în spirală și lor le ia mai multă vreme starea de a fi în faza de somn REM, o fază asociată cu consolidarea memoriei. Acest lucru reflectă un design evolutiv, unde argumentul merge, după cum rezumă specialistul, „trage-le departe de preocupările normale ale vieții și să se concentreze pe înțelegerea sau rezolvarea unei probleme de bază pe care l-a declanșat episodul depresiv.” Cum ar fi să zicem că o relație „a eșuat”. Din punctul dumnealui de vedere, episodul este un fel de stare alterată, una diferită de zumzetul vieții de zi cu zi, cel care ar trebui să ne facă să acordăm o atenție la ceea ce a dus la acea supărare.

Dacă de exemplu, 80 la sută dintre subiecți într-un studiu de 61 de persoane atinse și diagnosticate de depresie a constatat că au perceput unele beneficii „tăcute” în dobândirea stării de vinecare, se impune de fapt o cercetare exhaustivă în evaluarea problemelor și prevenirea greșelilor viitoare.

Pentru moment, ipoteza domnului Andrews e analitică. De fapt, provine de la un termen care combină termenul hipo grecesc (sub) cu -thesis (introducere). Este un concept, o observație, una care acționează ca o structură de anchetă suplimentară. Cu toate acestea, deja, există ceva foarte puternic, și chiar și acționabil, în reconceptualizarea (unor) episoade depresive ca având o funcție, ca fiind o căutare spre înțelegere pentru ca pacientul, bolnavul să beneficieze de vindecarea mult dorită . Alte cercetări ajută la răspândirea luminii în cazul acestei direcții.

De aceea Laura King, un psiholog de la Universitatea din Missouri și-a petrecut câțiva zeci de ani studiind experiențele oamenilor afectați ireversibil. Doamna a declarat într-un interviu recent că oamenii care provin din experiențe dificile nu depind de valoarea pe care acestea le-au suferit, dar gradul de reflexie – sau ceea ce înseamnă procesul de luare i-a determinat abordarea unei anumite limite inferioare. Ca urmare a acestei logici, în cazul în care evoluția unui episod depresiv persistă este indicat ca specialiștii să își dea seama ce s-a dus într-o parte, ce noduri emoționale trebuie sa fie descâlcite, ce atașamente trebuie să fie identificate și totodată ce abordare trebuie să aibe modele, nemaipunând în balanță faptul că identificarea antidepresivelor sunt un tratament incomplet.

Ca și concluzie venită din partea specialiștilor americani există probleme structurale chiar și mai mari,  în jurul culturii și industriei sănătății mintale. În cazul în care vindecarea depresiei necesită nu doar o ameliorare a simptomelor, ci o remaniere de modele în cadrul psihologiei unei persoane, acestea au un profund subiectivism, mai degrabă decât orice proces obiectiv, ceea ce înseamnă că metoda științifică poate avea dificultăți în accesarea acestuia. Din moment ce nu este obiectiv, este perceput ca fiind mai puțin real sau adevărat, din moment ce se află în interioritate, nu acolo, în lume, ușor testabil. De asemenea, terapia – fie cognitiv -comportamentală sau psihanalitică – necesită o mulțime de bani și o mulțime de timp și nu este bine susținută de către societățile de asigurare din S.U.A.

 

Sursa foto GoodTherapy.org 

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanţa, redactor șef al ziarului Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo