Criteriul National

Uniunea Europeana și România în anul 2019

Uniunea Europeana și România în anul 2019
octombrie 05
11:38 2016

În 2019 va fi rândul României să asigure președinția rotativă a Consiliului UE timpde 6 luni de zile.Această succesiune vine după ce Austria și Finlanda vor asigura continuitatea.

romania-ue1

 

În altă ordine de idei, fără doar şi poate, practic pregătirile pentru preluarea acestui mandat sunt importante. Am să vă ofer şi un argument solid ce se referă tocmai la elaborarea și derularea unei strategii și tocmai ceea ce va propune România pentru Agenda europeană a anului 2019 ar trebui să fie stabilite acum.

La forumul Eurosfat desfășurat acum câteva luni a fost lansată Platforma digitală România 2019 (ro2019.eu), un spațiu virtual menit pentru dezbateri, pentru reprezentanți ai societății civile și ai instituțiilor publice, unde vor fi alese cele mai bune propuneri pentru Agenda europeană.

Prezent la dezbaterile Eurosfat, prim-ministrul Dacian Cioloș a vorbit despre criza europeană și mandatul României din 2019. (Puteți urmări o înregistrare a evenimentului pe site-ul gov.ro.)

Ceea ce e interesant de acum înainte vom lua contact.Dealtminteri, acest viitor mandat va avea posibilitatea de a testa capacitatea României,de a media între punctele de vedere diverse ale statelor membre, în funcție de Agenda propusă de Comisia Europeană.

desi-este-in-ue-romania-este-tratata-in-unele-situatii-ca-o-extracomunitara

Toate bune şi transparente se arată a fi, însă nu trebuie deloc neglijat subiecte ce țin de sfera politică și economică precum conflictul mocnit din Ucraina,viitoarea detașare a UK din U.E. sau posibile alte evenimente cu caracter neprevăzut din Uniune sau din afara ei.

Din punctul meu de vedere,Uniunea Europeană se află într-un moment cheie, când practic se finalizează procesul de ” extindere masivă a UE, de la 15 la 28 de state membre în doar câțiva ani. Iar acest lucru se suprapune peste nenumăratele și nedoritele cruze financiare și economice care s-au produs când încă nu se scursese un timp suficient pentru asimilarea schimbărilor sociale și politice ale procesului de integrare.

Practic, viziunea proiectului european ce se dorește a fi ceva aparte şi unic în lume se cam cede nevoit să fie stagnat. Explicațiile și motivele cu care se confruntă continentul se rezumă la câteva probleme,aflate mai mereu nerezolvate sau puse pe agenda șefilor de state ale „bătrânul continent.”

Ca și comentator dar și pasionat observator al fenomenului, am remarcat faptul că aproape orice problemă regională s-a dovedit de fapt a fi o problemă europeană și, din acest motiv tocmai factorul politic,destul de instabil în relațiile diplomatice ar necesita o reevaluare la modul cel mai sincer și direct vis a vis de roblemele oamenilor de rând.

Este un lucru foarte bine știut dar recunoscut tacit și anume că majoritatea instituțiilor europene au cam rupt legătura cu realitățile de pe teren. Xa efect, oamenii își pierd încrederea în proiectul european, iar replierea spre ”naționalisme” nu cred că va rezolva problemele Europei,ci mai cu seamă le va acutiza.

Totodată, cu trecerea timpului s-a dovedit că în afara Uniunii, statele europene nu și-au putut rezolva problemele singure, de aceea și-au dorit sau își doresc să adere la Uniune. Cel puțin aceasta este carianta oficială a celor în măsură să ne conducă destinele.

images

Totuşi, din cauza lipsei de conunicare,lipsei de strategie și chiar de entuziasm și fonduri,instituțiile europene nu mai sunt privite ca salvatoare de majoritatea cetățenilor din toate statele. Iar consecinţa e oglindită pein schimbarea paradigmei și îmbrățișarea tuturor celor care perorează Discursuri naționaliste ce vorbesc de renunțarea la responsabilitățile impuse de UE.Totuşi acești lideri „uită” și nu menționează că oamenii își doresc menținerea drepturilor: la liberă circulație, la circulația mărfurilor, la fondurile europene.

Mandatul României din 2019 va fi cu siguranță un test în care se ca dovedi capacitatea administrativă, managerială în gestionarea eficientă a tuturor resursele financiare și umane de care dispunem.Aş dori să mai punctez faptul că în acea perioadă, oportunitatea României ar fi tocmai o anumită impunere activă în ceea ce înseamnă diplomație și chiar promovarea unei politici interne cu spirit meritocratic .

Ca să vă faceți o idee,numai puțin de o sută de comisii și comitete de la nivel european vor trebui prezidate de funcționari români.Iar acestea vor pregăti deciziile Consiliului. De aceea,indiferent de culoarea politică din acel moment, se cere imperios o voință cât și o viziune națională privind dezvoltarea României în cadrul UE, deoarece suntem membrii cu drepturi depline în această largă famillie.

Iar până la preluarea mandatului, trebuie să răspundem la întrebarea ”ce vrem noi de la UE”, pentru a face astfel încât politicile comunitare să contribuie la realizarea acestei viziuni, cu sau fără asumarea președinției rotative.

61738895

În perioada președinției române a Consiliului UE -mai precis semestrul al doilea al anului 2019 vor avea loc alegeri europarlamentare.Automat va fi numită o nouă Comisie Europeană și vor începe dezbaterile pentru noul exercițiu bugetar . Iar oenteu cei mai mulți evenimentul central îl va constitui alegerile prezidențiale în țară.

Politicile UE vor trebui să fie stabilite și în folosul comunității,al statului deoarece  suntem un stat de frontieră al Uniunii, iar pentru noi politica de vecinătate e sinonimă cu modernizarea sistemului energetic, a infrastructurii, care pot aduce beneficii și stabilitate.

Iar acest deziderat va reprezenta cu siguranță o temă de campanie al unui viitor sau actual candidat la funcția cea mai înaltă în stat.Rămâne de calculat și de anticipat impactul asupra statului dar și asupra întregului organism a ceea ce privește și reprezintă Uniunea Europeană.

Sursa foto : http:// google.com

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai,CNA Regina Maria Constanța, redactor sef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro