Criteriul National

Universitatea din Bucureşti solicită Senatului reintroducerea sancţiunilor pentru coordonatorii de doctorate plagiate!

Universitatea din Bucureşti solicită Senatului reintroducerea sancţiunilor pentru coordonatorii de doctorate plagiate!
aprilie 07
16:09 2016

Universitatea din Bucureşti (UB) solicită Senatului să reintroducă în lege, sancţiunile aplicate profesorilor şi cercetătorilor care coordonează teze de doctorat dovedite a fi plagiate, care au fost eliminate de Camera Deputaţilor. Echivalarea diplomelor ar trebui făcută direct de universităţi având în vedere că birocraţia de la nivelul organelor abilitate îngreunează şi amână echivalarea foarte mult, se arată într-o scrisoare deschisă a Universităţii din Bucureşti.

semnatura

Universitatea din Bucureşti cere, într-o scrisoare dechisă, ministerului Educaţiei, ca echivalarea diplomelor universitare să se facă direct de către universităţi, având în vedere că birocraţia de la nivelul Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED) îngreunează procedura.

„Conform Metodologiei CNRED, candidaţii din UE şi SEE care doresc să-şi continue studiile sau să obţină un post potrivit pregătirii superioare sunt obligaţi să urmeze o procedură îndelungată şi deosebit de greoaie, de multe ori de neînţeles pentru aceştia. Candidaţii depun sau trimit prin poştă, fără a obţine un număr de înregistrare de la Minister, copii legalizate ale documentelor de studii, precum şi traduceri legalizate în limba română. În special, aceste traduceri legalizate sunt greu de procurat, implicând, din partea candidaţilor deplasări la consulate sau ambasade aflate în alte oraşe decât cel de reşedinţă. Termenul pentru validarea acestor solicitări este cuprins între 30 şi 90 de zile, cel din urmă fiind stabilit pentru recunoaşterea titlului ştiinţific de doctor. Considerăm că aceste termene sunt prea lungi, astfel încât ajung în multe cazuri să blocheze accesul la înscrierea la studii sau concursuri”, se arată în scrisoarea deschisă a Universităţii din Bucureşti adresată conducerii Ministerului Educaţiei.

Universitatea aminteşte că potrivit principiilor declaraţiei de la Bologna, diplomele de studii obţinute în Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul Economic European (SEE) sunt echivalente.

„Procedura CNRED, modificată prin Ordinul 5269/2015, chiar dacă aduce unele simplificări (atestatul poate fi expediat şi prin poştă către solicitant) este totuşi greoaie şi creează mari dificultăţi în procesul de internaţionalizare, proces înscris în Strategia Universităţii din Bucureşti, dar şi în direcţiile strategice, prioritare, ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. De aceea, potrivit principiului autonomiei universitare pe care Universitatea din Bucureşti îl susţine consecvent, considerăm că este în beneficiul învăţământului superior din România ca recunoaşterea diplomelor să poată fi făcută de către universităţi”, se mai arată în scrisoarea deschisă a Universităţii din Bucureşti.

„Constatăm cu îngrijorare că forţa acestui act legislativ este serios diminuată prin faptul că din propunerea de modificare au fost eliminate sancţiunile care, în documentul prezentat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, se aplicau profesorilor şi cercetătorilor care coordonează teze de doctorat ce se dovedesc a fi plagiate: retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea; destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior; desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Singura sancţiune care a fost păstrată este aceea care prevede interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării”, se arată în poziţia oficială a Universităţii, transmisă joi agenţiei MEDIAFAX.

Deputaţii au adoptat, miercuri, mai multe amendamente aduse de OUG nr. 4/2016, eliminând din rândul sancţiunilor dispuse în caz de plagiat retragerea calităţii de conducător de doctorat, a titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare, retrogradarea şi desfacerea contractului de muncă.

Astfel, au fost abrogate mai multe litere ale articolului 324, care stipulau sancţiuni pentru coordonatorii de doctorate, precum „retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare, retragerea titlului de doctor, retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea, destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior, sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă”.

Deputaţii au decis că pentru „abaterile de la buna conduită în cercetare – dezvoltare”, a personalului din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, „constate şi dovedite”, să fie aplicate sancţiuni precum: avertismentul scris, retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită şi interzicerea pentru perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată cercetării -dezvoltării.

Modificările aduse la OUG nr. 4/2016, dată de ministrul Educaţiei Adrian Curaj – care prevedea iniţial că diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice, din momentul comunicării dispoziţiei de retragere a titlului – au fost aduse de deputaţii din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 a fost adoptată cu 216 voturi „pentru” şi niciun vot împotrivă, Camera Deputaţilor fiind prima cameră sesizată.

 

Sursă ştire preluată integral de pe www.mediafax.ro

Sursa foto www.mediafax.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu