Criteriul National

Unul din șase români suferă de depresie. Când e cazul să apelăm la un psiholog?

Unul din șase români suferă de depresie. Când e cazul să apelăm la un psiholog?
decembrie 12
13:12 2016

Grija zilei de mâine ne transformă într-un popor depresiv. Românii sunt tot mai îngrijorați că pot rămâne fără locul de muncă, sau sunt deja în această situație. Deși, în ultimii ani, numărul celor care au trecut pragul cabinetelor de psihologie este în creștere, tot mai mulţi români au probleme psihologice, dar apelează în continuare la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni, pentru rezolvarea lor, în lipsa unui program naţional de asistenţă psihologică, se arată într-un studiu prezentat de Colegiul Psihologilor din România.

Delicat este că cei mai sensibili iau pumni de pastile, crezând că numai așa pot scăpa de tensiune. O statistică publicată de către CEGEDIM România arăta că, în 2010, piața antidepresivelor ajunsese la 20 de milioane de euro, ceea ce reprezenta un consum de 7,3 milioane de pastile pe lună. Din păcate puține pilule sunt ușoare, pe bază de plante.

Unul din șase români suferă astăzi de depresie, boala secolului cum o numesc specialiștii de la Organizația Mondială a Sănătății, iar medicii vorbesc deja despre „scăderea imunității psihice”. În plus peste 25% din populație suferă măcar o dată în viață de o tulburare de anxietate. Și mai îngrijorător este că frecvenţa sinuciderilor la tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani este cu 50% peste media europeană în România, iar la adulţi este cu 21 de procente mai mare, arată un studiu realizat de Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului.

Pe lângă adolescenți și persoane mature, printre cei care ajung tot mai des la psihoterapeut sunt și copii. Printre problemele semnalate de psihologi în rândul celor mici se regăsesc: randamentul școlar scăzut, prezintă o agresivitate crescută, suferă de diferite fobii, se confruntă cu diverse temeri, manifestă o lipsă de comunicare acasă sau în mediul școlar, nu se pot adapta sau concentra etc.

În timp ce americanii şi alte naţii tratează stresul și anxietatea la psihiatru sau psiholog, noi, românii, preferăm să discutăm problemele cu preoţii sau cu oricine altcineva decât specialiştii. Reprezentanții Colegiului Psihologilor atrag atenția că depresiile succesive netratate de un doctor sunt cele care pot declanșa în cele mai neașteptate momente un suicid.

Simptome care arată că ai nevoie de un psiholog

Chiar dacă deseori problemele cauzate de „scăderea imunității psihice” sunt percepute greșit și riști să fii etichetat cu un termen peiorativ, specialiștii vorbesc despre vizita la psiholog ca despre un ajutor specializat pentru cei care doresc să își îmbunătățească viața, să se autocunoască sau să poată trece mai ușor peste greutăți.

Contrar impresiei pe care unii oameni încă o au, psihologul nu este doar medicul care îți oferă pastile sau care te întinde pe o canapea și te ascultă cum îți plângi de milă. Nu, psihologul folosește terapia individuală pentru a purta omul în adâncul său, pentru a-l face să își conștientizeze problemele și să le înfrunte.

Cabinetele de psihologie oferă ședințe de terapie de cuplu, terapie copii, tratează depresii precum cea postnatală, diverse fobii, dependența de calculator sau anxietatea etc. Există un număr variat de simptome care evidențiază, mai devreme sau mai târziu, faptul că persoana se află într-un impas existențial sau este pe cale de a dezvolta o anumită tulburare psihică. Printre cele mai frecvente simptome identificate de doctorii în psihologie, la publicul din România, sunt: tristețea, furia, iritabilitatea, lipsa de speranță, tulburări ale somnului (insomnie sau hipersomnie), un apetit diminuat considerabil sau, dimpotrivă, crescut, izolarea față de familie sau grupul de prieteni sau diminuarea plăcerii de a petrece timpul cu aceștia. În același timp, și temerile excesive faţă de obiecte sau situaţii specifice (de ex.: folosirea liftului, zborul cu avionul, teama de înălțimi, teama de a vorbi în public, claustrofobia, agorafobia), experimentarea unor stări anxioase sau a atacurilor de panică, reprezintă situații pe care oamenii nu le pot gestiona singuri și au nevoie de consiliere psihologică.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Digital

Digital

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu