Criteriul National

Unul din șase români suferă de depresie. Când e cazul să apelăm la un psiholog?

Unul din șase români suferă de depresie. Când e cazul să apelăm la un psiholog?
decembrie 12
13:12 2016

Grija zilei de mâine ne transformă într-un popor depresiv. Românii sunt tot mai îngrijorați că pot rămâne fără locul de muncă, sau sunt deja în această situație. Deși, în ultimii ani, numărul celor care au trecut pragul cabinetelor de psihologie este în creștere, tot mai mulţi români au probleme psihologice, dar apelează în continuare la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni, pentru rezolvarea lor, în lipsa unui program naţional de asistenţă psihologică, se arată într-un studiu prezentat de Colegiul Psihologilor din România.

Delicat este că cei mai sensibili iau pumni de pastile, crezând că numai așa pot scăpa de tensiune. O statistică publicată de către CEGEDIM România arăta că, în 2010, piața antidepresivelor ajunsese la 20 de milioane de euro, ceea ce reprezenta un consum de 7,3 milioane de pastile pe lună. Din păcate puține pilule sunt ușoare, pe bază de plante.

Unul din șase români suferă astăzi de depresie, boala secolului cum o numesc specialiștii de la Organizația Mondială a Sănătății, iar medicii vorbesc deja despre „scăderea imunității psihice”. În plus peste 25% din populație suferă măcar o dată în viață de o tulburare de anxietate. Și mai îngrijorător este că frecvenţa sinuciderilor la tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani este cu 50% peste media europeană în România, iar la adulţi este cu 21 de procente mai mare, arată un studiu realizat de Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului.

Pe lângă adolescenți și persoane mature, printre cei care ajung tot mai des la psihoterapeut sunt și copii. Printre problemele semnalate de psihologi în rândul celor mici se regăsesc: randamentul școlar scăzut, prezintă o agresivitate crescută, suferă de diferite fobii, se confruntă cu diverse temeri, manifestă o lipsă de comunicare acasă sau în mediul școlar, nu se pot adapta sau concentra etc.

În timp ce americanii şi alte naţii tratează stresul și anxietatea la psihiatru sau psiholog, noi, românii, preferăm să discutăm problemele cu preoţii sau cu oricine altcineva decât specialiştii. Reprezentanții Colegiului Psihologilor atrag atenția că depresiile succesive netratate de un doctor sunt cele care pot declanșa în cele mai neașteptate momente un suicid.

Simptome care arată că ai nevoie de un psiholog

Chiar dacă deseori problemele cauzate de „scăderea imunității psihice” sunt percepute greșit și riști să fii etichetat cu un termen peiorativ, specialiștii vorbesc despre vizita la psiholog ca despre un ajutor specializat pentru cei care doresc să își îmbunătățească viața, să se autocunoască sau să poată trece mai ușor peste greutăți.

Contrar impresiei pe care unii oameni încă o au, psihologul nu este doar medicul care îți oferă pastile sau care te întinde pe o canapea și te ascultă cum îți plângi de milă. Nu, psihologul folosește terapia individuală pentru a purta omul în adâncul său, pentru a-l face să își conștientizeze problemele și să le înfrunte.

Cabinetele de psihologie oferă ședințe de terapie de cuplu, terapie copii, tratează depresii precum cea postnatală, diverse fobii, dependența de calculator sau anxietatea etc. Există un număr variat de simptome care evidențiază, mai devreme sau mai târziu, faptul că persoana se află într-un impas existențial sau este pe cale de a dezvolta o anumită tulburare psihică. Printre cele mai frecvente simptome identificate de doctorii în psihologie, la publicul din România, sunt: tristețea, furia, iritabilitatea, lipsa de speranță, tulburări ale somnului (insomnie sau hipersomnie), un apetit diminuat considerabil sau, dimpotrivă, crescut, izolarea față de familie sau grupul de prieteni sau diminuarea plăcerii de a petrece timpul cu aceștia. În același timp, și temerile excesive faţă de obiecte sau situaţii specifice (de ex.: folosirea liftului, zborul cu avionul, teama de înălțimi, teama de a vorbi în public, claustrofobia, agorafobia), experimentarea unor stări anxioase sau a atacurilor de panică, reprezintă situații pe care oamenii nu le pot gestiona singuri și au nevoie de consiliere psihologică.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Digital

Digital

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro