Criteriul National

Unul dintre cei mai buni autori americani crede că lenea este o parte esențială a succesului

Unul dintre cei mai buni autori americani crede că lenea este o parte esențială a succesului
aprilie 03
13:29 2017

Michael LewisMotto ” Oamenii pierd anii încercând să nu piardă ore ”  Michael Lewis

 Credeți că vă considerați leneși? Dacă este așa, credeți că e un lucru bun?

 Este pur și simplu considerată a fi ” cheia succesului„.

Aceste lucruri sunt în conformitate cu afirmațiile lui Michael Lewis, autorul a câtorva cărți precum Moneyball, The Big Short și multe altele.

Lewis este recunoscut ca un speaker .A avut un rol determinant și principal la Summit-ul Insight din acest an 2017.După acest eveniment, a fost pus pe baza unei sondaj online de opinie comandat de compania Qualtrics.

Într-un interviu sincer cu CEO-ul Qualtrics Ryan Smith, Lewis a explicat de ce lenea nu pare a fi un lucru rău în mintea lui, și cum poate fi „ajutat” să reușească. „Am crescut în New Orleans, în locul în care nimeni nu a făcut nimic norabil“, a spus el. „Este un loc nesfârșit, fermecător și încântător, dar ideea că valoarea mea a fost conectată la lucruri pe care le-am făcut pentru lume, a fost o idee străină.“ De fapt, Lewis a reamintit că tatăl său l-a convins că a existat un principiu important al familiei Lewis care spune: „Fă cât mai puțin posibil, și fără să vrei, este mai bine să primești o ușoară mustrare decât să efectuezi o sarcină dificilă“

Acest lucru s-a dovedit a fi din start falsă.Totuși ideea că în mod constant, libertatea atât de prețioasă îi …preocupă și nu era neapărat un lucru bun pentru unii membri mai tineri ai familiei Lewis l-a determinat pe acest autor să o problematizeze.  Îmbrățișând lenea, i-a ajutat să aibe parte de succes, deoarece el se concentrează pe eforturile sale, numai în cazul în care într-adevăr contează, așa cum a explicat domnia sa.

Iată cum se poate crea un real avantaj:

Ești în regulă cu a nu face nimic.

Când a fost ultima dată când v-ați simțit confortabil fără a face nimic? Nu pentru o oră sau o zi, dar, în general, fără proiecte imediate la îndemână. Lewis a spus că nu are nicio problemă cu inactivitatea, dacă nimic nu merită să-i capteze atenția. Dacă el a crezut că a fi harnic este important atunci „aș fi intrat în panică la întrebarea«Ce lucrezi?» dacă nu am fost de lucru pe nimic „ Ai luat parte vreodată la un proiect pur și simplu, astfel încât să nu ar fi inactiv, doar pentru a păstra lucrurile? Cât de multe oportunități mai bune le-au fost dor de tine, pentru ca proiectul te-a făcut pe tine prea ocupat ca acestea să te urmeze? „

Fiind dispuși să devenim inactivi sau mai puțin activi înseamnă că vem fi disponibili atunci când ceva cu adevărat este demn de a face un efort mai bun. De asemenea, înseamnă că vem avea timp și spațiu pentru a merge în căutare, pentru acele proiecte care într-adevăr merită. Dacă suntem ocupați, ne va fi dor de ele.

Nu vă pierdeți timpul încercând să nu pierdem timpul.

Asta e ceva ce majoritatea dintre noi determină, de o manieră identică cu ceea ce e de acord domnul Lewis ca fiind o pierdere.„Oamenii irosesc ani din viața lor, dar nu sunt dispuși să irosească ore din viața lor, dacă vor confunda afacerea cu importanța lor. De aceea nu suntem capabili de a vedea ceea ce este cu adevărat important.“

Lewis este dispus să piardă timpul – sau o mulțime din el – dacă ceva ce pare că ar putea fi…. într-adevăr merită. El va petrece un an sau mai mult în jurul acestei valori , chiar înainte să știe sigur dacă acest lucru se va sfârși cu o carte ublicată.

De aceea,dacă a existat vreodată potențialul necesar legat de proiectele mari în propria dumneavoastră viață care nu au primit timp pentru a fi descoperite deoarece nu ați avut timp de pierdut? Poate data viitoare ceva va veni și vă „va remorca”  inima dumneavoastră. Și ar trebui să se găsească o cale de a pierde cât mai mult timp , atât cât este nevoie pentru a renunța definitiv la acel proiect.

Din acest punct, după opinia sa ” beți fi nuli în ceea ce este cu adevărat legat de acest joc al schimbării.”

„Lenea mea servește drept filtru“, este de părere uLewis. „Ceva trebuie să fie foarte bine, înainte de a mă voi decide să lucrez pentru el.“

Lewis a publicat șase cărți puternic ancorate în realitatea societății americane,care au fost cercetate în ultimii 10 ani.Reamintesc că, în timp ce, lucrează ca redactor contribuind la revista Vanity Fair, lenea cu siguranță nu l-a oprit de la producerea a unui nivel considerabil de muncă. Dar aceat aspect coroborat cu cantitatea de muncă,a contribuit la asigurarea principiului conform căruia ceea ce face domnia sa este cel mai bine, legat exclusiv de muncă.

Există chiar o întrebare motivațională alături de un test, menite să limpezească această interesantă și insolită situație. „Dacă o poveste pe care am ajuns s-o știu nu s-a spus, aș fi trist?“  Cu excepția cazului în care răspunsul este afirmativ, cu valoare de absolut, Lewis nu ia în considerație nimic.  Testul se rezumă la aceste coordonate și e formulat după tipicul întrebare-răspuns. Când a fost ultima dată când v-ați întrebat dacă v-ați simțit triști, dacă unele lucruri nu s-au făcut sau în cazul în care un posibil proiect nu s-a finalizat? Data viitoare când va apare o oportunitate, întrebați-vă atent înainte de a spune da.

Sursa foto Getty Images

Sursa documentare http://michaellewiswrites.com/index.html

Sinteză material realizat de către Prof.Daniel Mihai Prof. Dr.de Vioară la CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu