Criteriul National

V-ati intrebat de ce Mugur Isarescu isi permite sa fie din nou total depasit de situatie si sa trateze cea mai mare inflatie din ultimii 20 de ani prin ceai de tei, in total dispret fata de populatie?

V-ati intrebat de ce Mugur Isarescu isi permite sa fie din nou total depasit de situatie si sa trateze cea mai mare inflatie din ultimii 20 de ani prin ceai de tei, in total dispret fata de populatie?
mai 18
01:09 2022

„Dacă un polițist ar fi avut un salariu de funcție în cuantum brut mai mic cu 100 de lei decât nivelul salariului de bază minim brut, iar după aplicarea soluțiilor din O.u.G. nr. 75/2020 cuantumul nou al salariului de funcție ar depăși nivelul salariului de bază minim brut, este corect și legal ca polițistul respectiv să nu mai beneficieze de vreo diferență acordată anterior pentru asigurarea nivelului salariului de bază minim brut.”, ne transmite Directia Generala Financiara din MAI.

Asta e un text care ne avertizeaza ca ori avem de-a face cu niste escroci de mare anvergura ori cu niste prosti galonati care conduc dezastruos resursele, financiarul si juridicul din Aparatul Central!

Eu tot nu m-am lamurit pana acum daca astia sunt escroci (ceea ce presupune inteligenta si intentie) ori prosti de prosti.

Poate sunt pur si simplu, prosti si noi avem ghinion ca am fost contemporani cu ei.

Constitutia si legea au fixat un standard minimal, o valoare minima ( stabilita in concret prin hotarari de guvern) sub care nu poate scadea salariul de baza/de functie/soldei de functie/indemnizatiei de incadrare. Valoarea minima este stabilita prin salariul minim garantat.

Salariul minim garantat este o institutie juridica, un etalon constitutional de comparatie cu salariul angajatului.

El nu se confunda cu conceptul de „salariu” ( de baza, de functie, etc).

Salariul reprezinta contraprestatia angajatorului pentru munca salariatului. Salariul minim garantat chiar daca seamana ca denumire, e altceva. El are alt sediu in lege, o alta cauza. El este un drept si un instrument de protectie sociala. Impotriva saraciei. El stabileste o limita, cea de jos, a salariului. Daca salariul de functie este un segment AB perpendicular pe planul C, salariul minim garantat este suprafata planului. Nu se poate cobori sub el.

Atunci cand salariul unui angajat, calculat prin metoda standard aplicabila, atinge in procedura de calcul o valoare sub valoarea etalon a salariului minim, procedura de calcul standard nu se va mai lua in considerare, iar angajatorul trebuie sa redacteze un act de salarizare in care salariul de functie ( solda de functie) este stabilit la o valoare egala cu limita minima (valoarea etalon).

Pentru exemplificare, sa presupunem ca salariul minim garantat este 5 lei, iar MAISAL calculeaza salariul de functie de forma a+b. In momentul in care adunarea a+b incepe sa dea 4, angajatorul MAI nu are voie sa scrie in actul de salarizare ca salariul de functie este egal cu 4.

Nu poate sa scrie nici 4 + ” suma in compensare” cu rol de acoperi diferenta pana la 5. Ca nu are text in lege care sa-i permita asta. (Principiul legalitatii, in administratie, inseamna ca ai doar conduita stabilita de lege. Conduita functionarului public fara suport in lege este nelegala)

Angajatorul trebuie sa scrie obligatoriu, in actul de stabilire a drepturilor salariale, ca salariul de functie este egal cu 5. Cu alte cuvinte, inlatura si ignora ( ca il obliga legea) procedura standard de calcul. O inlocuieste cu procedura alternativa de calcul impusa de Constitutie ( regula limitei minime a salariului care trebuie sa fie cel putin egala cu salariul minim garantat) si obtine ca rezultat fie 1450 lei (celebra HG 1/2017) fie 2550 lei ( salariul minim actual).

Nu se inlocuieste salariul de functie/ solda de functie ca „element” al salariului, cu elementul „salariul minim garantat”. De ce nu se inlocuieste? Pentru ca elementul de salarizare pentru politist/cadru militar este „salariul de functie’ (solda de functie), nu etalonul (” salariul minim garantat”) care are un alt rol. El este etalon, destinat strict comparatiei. Nu „se da” cuiva, ci se foloseste strict pentru comparatie. Cum este metrul etalon tinut la institutul de metrologie.

Ce nu se mai face si au facut totusi, desteptii lu’ peste din DGF. Au construit MAISAL ca sa lucreze cu valoarea salariului de functie mai mica decat salariul minim si au adaugat ei o suma compensatorie, ilegal, care sa acopere ” DIFERENTA” pana la valoarea salariului minim garantat.

In actele de resurse umane, nu vedeti mentiunea asta, adica nu vedeti alaturi de suma reprezentand salariul de functie, mentionata alta suma cu o denumire stranie, ciudata, cum ar „diferenta” pana la 1450 lei sau actual 2550 lei sau „suma compensatorie reprezentand diferenta pana la….’.

( Nu inseamna ca actele redactate de resurse sunt corect intocmite. Nu sunt bune deloc! Sunt varza. Sunt evazive, defectuoase la maxim, redactate de unii cu tarate in cap care, la aproape 12 ani dupa abrogarea lor in 2009, ei scriu tot spor de pericol deosebit, spor de confidetialitate, salariu de merit, etc, in loc sa scrie ” suma compensatorie tranzitorie”. Deci nu doar la financiar, si la resurse sunt alti prosti! Multi pe metru patrat!)

Deci asa ne dam seama ca raspunsul atasat nu e intocmit de juridic, nici de resurse, ci de mestesugarii lui Dimofte si Grecu. Pentru ca doar ei stiu ce ” diferente” au dat, ce ilegalitati au facut in MAISAL. Ca au adaugat acolo, in MAISAL, ca element suplimentar, ilegal, neprevazut de lege, respectiv o „diferenta pana la salariul minim”.

Iar acum, contabilii lu’ peste ne aplica OUG 75/2020 ( o norma proasta scrisa tot de ei, nu la guvern) reducand „diferenta”, adica reducand acel element ilegal pe care l-au inventat ei si care exista doar in MAISAL si in capetele patrate de la DGF.

Pentru ca daca aplicau dreptul ca la carte (dar ce sa faci daca nu ai cu cine!) „diferenta” aia nu trebuia sa existe. Nici OUG 75/2020 nu trebuia sa existe!

De aia cand le cerem informatii nu ne dau, de aia pretind ca MAISAL e ” secret”, de aia o tin langa cu secretizarile ridicole ale ordinelor normative de salarizare. Norocul lor cu ” reprezentantivii” care le ofera sprijinul lor total ca sa pastreze secretizarile ordinelor reglementand salarizare, chiar daca e spre paguba voastra, adica a membrilor lor.

Nu stiu daca vor intelege multi ce am incercat eu sa explic mai sus! Poate mai degraba cei de la financiar, care au acces la MAISAL si care stiu cum e construit, ar putea intelege. Dar eu nu prea sunt simpatizat de tabara lor, asa ca nu ma astept sa apara unul de pe la ei si sa-mi confirme ca am dreptate!

Oricum, chiar si cei mai putin dotati dintre cititori trebuie si pot sa inteleaga ce e scris negru pe alb in raspunsul DGF atasat. Va crestem cu OUG 75/2020, va reducem insa ” diferenta” pana la salariul minim!

„Diferenta” ( mai exact o suma acordata cu rol compensatoriu, de acoperire a diferentei) inventata de DGF nu exista juridic si nu trebuia sa existe nici in fapt! Decat daca vorbim, bineinteles, de un fapt ilicit.

Iar OUG 75/2020 s-a dat tot pentru a masca faptele ilicite ale conducatorilor (anteriori si actuali) ai financiarului, juridicului, resurselor umane din aparatul central care in intelegere, au refuzat cinci ani, incalcand legea in vigoare, sa acorde politistilor si cadrelor militare, dreptul la salarizare la nivel maxim, recunoscut valabil prin norme anterioare OUG 75/2020.

Ei nu puteau sa apara, dupa Decizia ICCJ 51 din 2019 ( una de interpretare a legii existente, ca ICCJ nu face legi prin hotarari judecatoresti, ci doar le interpreteaza in scopul aplicarii) cu o recunoastere publica ca au incalcat legea. Ca atunci trebuiau sa apara si capete taiate. Asa ca au apelat la cei care ii sprijina ( ca nu stau ei acolo, in fruntea directiilor generale, pe competenta, ci sunt adusi, pusi, au taticii lor, fiecare) si au clocit OUG 75/2020. Cu Ordonanta data si publicata in MO, acum, nu mai cauta nimeni, vinovati. Poporul are memorie scurta.

Prin comparatie, daca se aplica teoria mea arhicunoscuta ( si sustinuta de Decizia CCR 51 din 2020 pe care judecatorii slugarnici cu statul se prefac ca nu o vad si nu o inteleg), salariul de functie se majora la nivelul salariului minim garantat ori de cate ori prin procedura de calcul rezulta o valoare sub valoarea etalon. Fara sa fie utilizate, la comparatie, sumele compensatorii. Fara, pentru ca ele nu sunt un drept recunoscut si protejat de Constitutie.

Constitutia este minimalista si din cauza asta pare uneori insuficienta, evaziva, imprecisa. Ea foloseste la art.41 termenul „salariati” (adica lucratori care primesc salariu) si expresia ” salariu minim brut pe tara”. Insa CCR ne-a explicat, cu forta obligatorie, intr-o jurisprudenta constanta, ca drepturile suplimentar cu caracter secundar in raport cu salariului de baza ( nu conteaza denumirea lor, suplimente, sporuri, adaosuri, etc) nu sunt recunoscute si nu sunt protejate de Constitutie. Daca nu conteaza din perspectiva constitutiei, ele nu exista nici la comparatia intre salariul de baza/ de functie/ solda de functie ( element recunoscut de Constitutie si identificat prin eliminare, adica prin excluderea acelor drepturi suplimentare si secundare despre care juzii CCR au afirmat explicit ca nu sunt recunoscute si protejate de Constitutie) si salariul minim garantat ( element recunoscut constitutional).

CCR a confirmat rationamentul meu expus mai sus, in interpretarea facuta in decizia 51 din 2020 ( privind sporul de doctorat inlocuit de o suma compensatorie tranzitorie), in care a explicat care este intelesul constitutional ( care se conformeaza Constitutiei) al art.1 (5) din Legea 285 din 2010.

Ce te faci cu judecatorii care prefera si in prezent (din inertie, lene, slugarnicie fata de stat) sa plagieze, sa faca copy-paste din hotararile judecatoresti vechi de respingere, intemeiate pe Decizia ICCJ nr. 21 / 2016, culmea, desfiintata chiar prin Decizia CCR nr. 51/2020?

Sumele compensatorii tranzitorii stau in salariul de functie ( ca acolo le-au pus alti imbecili, prin art.1 alin 5 din Legea 285/2010, cu dispozitia expresa sa nu fie considerate totusi ” crestere salariala ).

Ca sa exemplific mai expresiv, imaginati-va o camera de apartament, mobilata. Mobila e in camera, dar nu face parte din substanta camerei si nu ii creste volumul. Salariul de functie ( camera) nu creste daca mut in el sumele compensatorii tranzitorii ( mobila).

Deci pe teoria mea ( cu salariul de functie care trebuie majorat la nivelul salariului minim, fara luarea in considerare a sumelor compensatorii, ceea ce nu semnifica eliminarea lor), sumele compensatorii cresteau prin aplicarea OUG 75/2020, iar DGF nu mai avea ce „diferenta” sa micsoreze.

Am ajuns intr-o situatie deosebit de intortochiata juridic, doar ca sa fie acoperite ( inclusiv cu sprijin de la Guvernul care a dat OUG 75/2020) greselile colosale pe care le-au facut niste incompetenti din DGF cu sprijinul unor momai analfabete de la juridicul central. Si cu sprijin generos din partea instantelor, asa cum deja toti care ati fost reclamanti in procese, ati sesizat. Greseli care ne pagubesc, luna de luna, de 5 ani incoace.

As putea sa admit ca e posibil ( desi ma indoiesc foarte tare) ca poate gresesc eu pe undeva. Sa fie ceva mic, un amanunt care mi-a scapat mie in toti anii in astia in care am studiat salarizarea. Si sa vina cineva si sa imi explice argumentat, cu dovezi, unde gresesc eu.

Insa pana atunci, imi pastrez ideile. Sunt, din cate cunosc, singurul om din tara cu trei exceptii admise de CCR. Si primul care a anulat un ordin MAI cu caracter normativ (OMAI 400/2004). Astea sunt dovezi suficiente ca stiu carte, drept.

Prin comparatie, in aparatul central, sunt, pe functii de conducere, indivizii care v-au mintit in fata, 5 ani, ca nu beneficiati de salarizare la nivel maxim.

Aceiasi cu cei care au indraznit sa ascunda, cu un tupeu incredibil, veteranilor in misiuni internationale, timp de 15 ani, o hotarare de guvern nesecreta si nepublicata prin care era stabilita o diurna in valuta suplimentara, in favoarea acestora. Ca sa nu le dea celor aflati in misiuni peste hotarare, banutii cuveniti.

Astia sunt oamenii care ocupa functiile cele mai mari la financiar, resurse si la juridic, in aparatul central! Si cu ei suntem, se pare, intr-o confruntare continua, nu intr-o colaborare pentru binele general si respectarea legii. Ei ne fura si noi ne chinuim sa convingem niste judecatori plictisiti si deja montati ( prin sedintele tovarasesti anuale ale presedintilor curtilor de apel unde formatorul INM este agent de influenta al statului si le transmite directia de urmat) ca suntem furati. Greu, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul. (Irinel I.).

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul