Criteriul National

Veşti bune din Suedia: La Terapie Intensivă mai sunt internaţi doar 13 bolnavi de COVID-19 – Coronavirus

Veşti bune din Suedia: La Terapie Intensivă mai sunt internaţi doar 13 bolnavi de COVID-19 – Coronavirus
septembrie 11
00:45 2020
Doar 13 pacienţi mai ocupă paturile de la Terapie Intensivă în Suedia. În medie, un singur bolnav de COVID-19 din Suedia a murit zilnic în ultima perioadă. Datele recente înclină balanţa în favoarea Suediei, chiar dacă oficialii au apelat la o strategie blamată de mulţi, potrivit Mediafax.

Situaţia pare încurajatoare în Suedia, unde doar 13 pacienţi infectaţi cu noul coronavirus sunt internaţi la secţiile de Terapie Intensivă. Numerele oferă o perspectivă optimistă faţă de cele anunţate de oficialii din Marea Britanie, unde pe paturile de la Terapie Intensivă se luptă cu virusul 843 de persoane, dintre care 80 sunt ventilate mecanic.

Alte date statistice care par să plaseze Suedia pe o poziţie mai fericită au legătură cu morţile înregistrate în rândul pacienţilor bolnavi de COVID-19: un singur deces pe zi în ultimele 10 zile, faţă de media zilnică de 9,3 din Marea Britanie, arată Daily Mail.

În plus, datele înclină balanţa în favoarea Suediei în cazul în care oficialii au apelat la o strategie blamată de mulţi. „Imunizarea de turmă”, decizia de a nu aplica restricţii şi de a nu bloca ţara, i-a plasat pe suedezi în centrul controverselor încă din primăvară, când statele se grăbeau să-şi închidă graniţele.

Suedia are o populaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori, în vreme ce în Marea Britanie trăiesc peste 66 de milioane de oameni.

Epidemiologul Johan Carlson, director al Agenţiei Suedeze de Sănătate Publică, a declarat pentru Times că strategia adoptată „a fost consecventă şi durabilă”, adăugând că Suedia are, cel mai probabil, „un risc mai mic de răspândire a virusului decât alte ţări.”

Oficialii de la Stockholm au susţinut la începutul răspândirii epidemiei de COVID-19 că noul coronavirus va prezenta o provocare pe termen lung şi că ar fi benefic pentru oameni să îşi continue activitatea zilnică şi să-şi dezvolte imunitatea.

Astfel, oamenii au fost îndemnaţi să lucreze de acasă în măsura în care acest lucru era posibil, dar şcolile, barurile şi restaurantele au rămas în mare parte deschise, fără ca purtarea măştilor în magazine sau în mijloacele de transport public să devină obligatorii.

Suedia s-a agățat cu rigiditate de strategia sa de combatere a pandemiei, bazată pe măsuri voluntare în defavoarea celor impuse de autorități și a carantinei, și rămâne una din puținele țări din lume care nu recomandă purtarea măștilor de protecție, scrie AFP și The Local.

În timp ce majoritatea lumii pare să fi acceptat nevoia de a purta măști de protecție în locurile aglomerate, suedezii își văd de viața cotidiană fără să-și acopere fața, călătorind cu autobuzul sau metroul, ieșind la cumpărături sau mergând la școală fără măști, doar un număr mic de persoane purtându-le.

Oficialii suedezi responsabili de sănătatea publică argumentează că măștile nu sunt suficient de eficace în a preveni răspândirea virusului pentru a justifica purtarea lor, insistând că sunt mai importante păstrarea distanțării sociale și respectarea recomandărilor de igienă precum spălatul pe mâini.

„Cred că este puțin ciudat. Suedia, o țară mică, crede că știe mai bine decât tot restul lumii”, afirmă Jenny Ohlsson, proprietara unui magazin care vinde măști colorate în cartierul Södermalm din Stockholm.

Țara scandinavă are a șaptea cea mai mare rată a mortalității la nivel mondial cu 575 de decese la un milion de locuitori, datorată în mare parte eșecului în a proteja persoanele vârstnice din azilurile și centrele de îngrijire a bătrânilor.

Trend pozitiv

Suedia nu și-a închis niciodată școlile, afacerile, cafenelele sau restaurantele, permițând virusului să se răspândească și asistând constant la un nivel ridicat al transmiterii comunitare. Însă spre deosebire de multe țări din Europa care se confruntă cu o recrudescență a pandemiei, datele din Suedia par acum să indice în direcția potrivită: în jos.

Numărul de decese înregistrate zilnic a atins vârful în luna aprilie iar acum a scăzut la câteva zeci pe zi iar numărul de noi infecții raportat în 24 de ore este în scădere de la începutul lunii iunie, rata de contagiere R0 rămânând în general sub 1 de la începutul lunii iulie.

Oficialii suedezi responsabili de sănătatea publică afirmă că nu văd niciun motiv pentru a-și schimba strategia care pare în sfârșit să indice un trend pozitiv, menținându-și și poziția referitoare la purtatul măștilor.

Epidemiologul-șef al țării și arhitectul strategiei suedeze de combatere a pandemiei, Anders Tegnell, insistă că studiile științifice nu au arătat că măștile sunt eficace în limitarea răspândirii virusului, sugerând că pot face mai mult rău dacă sunt folosite în mod neglijent.

„Există cel puțin trei rapoarte majore – de la Organizația Mondială a Sănătății, de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și un studiu publicat în The Lancet, citat de OMS, toate acestea afirmând că dovezile științifice sunt slabe. Nu am făcut o evaluare proprie”, le-a declarat Tegnell recent reporterilor.

KK Cheng, un epidemiolog de la Universitatea Birmingham a declarat pentru AFP că un asemenea raționament este „iresponsabil” și „încăpățânat”, afirmând că Suedia ar trebui să își schimbe abordarea.

„Dacă se înșeală, o să coste vieți. Dacă mă înșel eu, ce rău produce?”, a declarat Cheng.

Tegnell insistă că numărul infecțiilor și al deceselor a scăzut după ce protocoalele au fost îmbunătățite la azilurile de bătrâni și fiindcă acum oamenii rămân acasă când sunt bolnavi, lucrează de acasă și respectă distanțarea socială.

„Să încerci să înlocuiești aceste măsuri cu măști de protecție nu va funcționa”, afirmă epidemiologul suedez, subliniind că „mai multe țări care au introdus măști văd acum recrudescențe majore”.

Schimbare de direcție la vecinii nordici

Însă vecinii nordici ai Suediei, care la rândul lor n-au recomandat purtarea măștilor, au schimbat direcția în ultimele săptămâni.

Finlanda recomandă acum purtarea măștilor în locurile publice, Norvegia în mijloacele de transport în comun din capitala Oslo, Danemarca instituind obligativitatea lor în toate mijloacele de transport public și taxiuri.

Un grup de 23 de medici și cercetători i-au îndemnat în luna iunie pe Tegnell și Agenția de Sănătate a Suediei să reevalueze politica privind măștile într-un editorial publicat în cotidianul suedez Aftonbladet, un apel care a fost reluat de atunci la intervale regulate de către alții.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul