Criteriul National

Viață pe planeta Venus? Descoperirea unui gaz neașteptat dă speranțe astrofizicienilor – Spatiul

Viață pe planeta Venus? Descoperirea unui gaz neașteptat dă speranțe astrofizicienilor – Spatiul
septembrie 14
20:20 2020
Venus este probabil ultimul loc unde ar putea să existe viață, mai ales că este cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar, însă descoperirea unui gaz toxic rar în atmosfera planetei a uimit cercetătorii și le-a permis să spere. Fosfina este gazul care, pur și simplu nu ar trebui să fie acolo, iar un scenariu este că o formă de viață îl produce. Mulți spun însă că nu ar trebui să ne grăbim să tragem astfel de concluzii pentru că fosfina ar fi rezultatul unor procese chimice pe care nu le cunoaștem.

Planeta celebră pentru strălucirea ei pe cerul nopții a fost adesea numită ”geamănul malefic al Pământului” Venus este cea mai apropiată planetă de Terra, cea mai fierbinte din sistemul solar și cea mai asemănătoare ca structură și masă cu Terra. Marea diferență este că pe Venus temperaturile ajung la 460 de grade Celsius.

Dacă se vorbește de decenii despre viață pe Marte, și ne place să visăm la acest subiect, despre viață pe Venus nu prea s-a vorbit.

Totul a pornit de la faptul că astronomii au detectat, cu telescoape puternice, un gaz numit fosfină în atmosfera groasă a planetei Venus. După o analiză intensă, unul dintre scenariile luate în calcul este că ceva care este acum în viață reprezintă sursa acestei substanțe prezentă în cantități mari în atmosfera densă de pe Venus.

Gazul extrem de toxic pur și simplu nu ar trebui să existe acolo, iar fosfina ar putea fi doar rezultatul unei forme de viață, în cazul în care o găsim pe o altă planetă. Pe Terra, fosfina a fost folosită pe post de armă chimică în primul război mondial și în prezent este folosită și ca substanță ce sterilizează solul în agricultură. Fosfina este produsă pe cale naturală și de unele bacterii anaerobe (mico-organisme capabile să trăiască într-un mediu lipsit de oxigen).

”Este o descoperire uluitoare și venită din senin. Clar că va determina mai multe cercetări despre posibilitatea de a exista viață în atmosfera lui Venus”, spune Sara Seager de la Massachusetts Institute of Technology.

”Știm că este o descoperire extraordinară”, spune și Clara Sousa-Silva, astrofizican la Harvard University. Pe aceste planete stâncoase ”din câte știm până acum, fosfina poate fi produsă doar de o formă de viață”, mai spune Sousa-Silva.

Observațiile au fost făcute cu telescopul Atacama Large Millimeter Array și concluzia a fost că în atmosfera lui Venus fosfina are o prezență de 5-20 părți/miliard. Deși pare puțin, vorbim de concentrații de mii de ori mai mari decât în atmosfera terestră.

Teoria spune că fosfina nu ar avea ce căuta în atmosfera venusiană. Fosfina este greu de produs și tot teoria spune că moleculele ar trebui să fie distruse de reacții chimice puternice înainte de a se fi acumulat în cantitățile.

Însă concluzia cum că ar exista viață pe Venus ar fi una extrem de pripită și trebuie verificată în alte moduri.

Mulți cercetători pun la îndoială ipoteza și sugerează că acest gaz ar putea rezulta din procese atmosferice sau geologice pe care noi nu le putem explica fiindcă Venus rămâne un mister, mai ales că nicio sondă terestră nu poate rezista mai mult decât câteva secunde în atmosfera venusiană.

Echipa de cercetători a făcut, timp de un an, simulări pe computer pentru a explica prezența fosfinei și abundența ei. De exemplu, lumina ”sparge” mereu moleculele de fosfină, iar activitatea vulcanică de pe Venus și fulgerele puternice nu ar fi suficiente pentru a compensa fosfina care dispare. Doar o formă de viață ar putea fi sursa, au conchis oamenii de ștință.

Mai mulți cercetători spun însă că nu ar trebui să luăm descoperirea fosfinei ca fiind o ”biosemnătură”, ci pot fi procese chimice pe care nu le cunoaștem și pentru noi ar fi anomalii. Alții spun că, probabil, compoziția modelului atmosferic venusian este incompletă în varianta pe care o cunoaștem acum.

Se presupune că în trecutul îndepărtat Venus avea oceane, râuri și nori, dar temperatura a crescut și o parte din apa oceanelor s-a încălzit și s-a evaporat în atmosferă. Fiind atât de aproape de Soare, oceanele lui Venus au început să fiarbă, iar fenomenul a provocat acumularea de gaze sufocante în atmosferă care a început să oprească razele solare să treacă (efect de seră).

Surse: New York Times, National Geographic

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul