Criteriul National

Viață românească pe pământ maltez

Viață românească pe pământ maltez
iunie 25
21:44 2016

received_1615877655392309

Situată la circa 90 km sud de Sicilia și 290 km de țărmul Africii, Malta este un podiș calcaros scund, cu înălțimea maximă de 417m (insula Gozo). Situat în centrul Mării Mediterane, arhipelagul maltez îmbină frumusețea naturală cu 7000 de ani de istorie.
Din timpuri străvechi, frumusețea incredibilă a insulei, piatra de culoarea mierii și porturile naturale au constituit tot atâtea motive pentru influența și reputația cunoscută în toată lumea. Având o poziție geo-strategică de excepție,Malta este cumva la intersecția Africii si a Orientului, la 90 km sud de Sicilia, bucurându-se în liniște de mare și soare.

received_1615877668725641
Coasta cu apele sale cristaline au capacitatea de a te atrage, de a-ți bucura ochii: golfuri stancwoase, mici plaje cu nisip roșu, piscine naturale, peșteri subacvatice și Fereastra Albastră…. un climat minunat, o gură de aer proaspăt.

received_1615878495392225

O simplă călătorie spre această destinaţie cu totul aparte, exotică are darul de a aminti şi totodată de a ne introduce într-o lume cu totul deosebită. Încă de la primul contact, de dinaintea aterizării pe această stâncoasă insulă, în afara culorii predominant galbene sopecifice aridităţii ai acea impresie că pătrunzi undeva într-o dimenisune şi într-un loc în care râmâi practic fascinat .
Şi aceasta nu este doar vreo simplă impresie sau convingere personală.Practic, acest autentic „colţ de Rai ”, cu oameni primitori, zâmbitori,amabili, deschişi care ştiu şi preţuiesc prietenia, cultivând relaţiile inter-umane se relevă în toată splendoarea. Bineînţeles, pe lângă toate acestea maltezii trăiesc cu şi pentru turism, deoarece aproape 70 la sută din PIB îl obţin anual din contribuţiile turiştilor de toate naţionalităţile.

received_1615878498725558
Iar dacă ‚ţinem cont de faptul că în acerst areal există şi o importantă comunitate de români păstorită de către vrednicul părinte Ioan Iftimia, nimeni altul decât preotul paroh ortodox al Parohiei Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Rabat, atunci există suficiente motive ca o excursie, o sărbătoare cu şi pentru români să constituie un motiv de înaltă trăire şi bucurie sufletească.
Alături de un grup de 20 de persoane, am luat parte la unul dintre aceste popasuri pline de semnificaţie, iar cântecul popular reprezentat de către maeştrii acestui gen precum Elena Cârneala , Marius Cristel Marin sau tânăra dar talentata Cătălina Alexa sunt alte motive care întrgesc şi dau amplitudine acestui eveniment.
Totodată prezenţa şi prestaţia lui Mihai Trăistariu a avut darul de a electriza asistenţa, de a o emoţiona dar şi de a o purta pe tărâmul muzicii pop de calitate.
În numai câteva zile, fără să vrem am devenit parte din acest proiect, deoarece în prezenţa acestor suflete înalte, vibraţiile, energia cât şi atmosfera au fost la cele mai înalte cote şi standarde.
Aici vă mărturisesc că am simţit acea comuniune ce se crează între spectator şi interpret pe de o parte, dintre comunitate şi preotul slujitor cât şi acea fină şi aproape insesizabilă legătură , ca de la suflet la suflet, în cel mai pur stil românesc.

received_1615879058725502
În aceste zile am reuşit să iau contact direct şi nemijlocit cu civilizaţia malteză, de fapt cu acel cumul de succesiuni şi influenţe ce se regăsesc pretutindeni, în artă, în arhitectură, în felul de a serba, în modul de a asculta sau de a înţelege dificila limbă a acestor locuitori.
Malta reprezintă într-adevăr o revelaţie, dacă ţinem cont de faptul că pe tot cuprinsul celor trei insule locuite,noul şi îndeosebi vechiul au acea forţă de a se întrpătrunde, de a se releva ochiului şi simţurilor oricărui ochi de turist, indiferent de exigenţele sau criteriile cu care este obişnuit.
Iar dacă, prin această relatare v-am trezit într-o oarecare măsură interesul, mă pot considera fericit, deoarece Malta prin frumuseţea peisajelor, a siturilor arheologice, a bogăţiilor şi efervescentelor arome culinare merită vizitată, în orice anotimp deoarece condiţiile climaterice sunt specifice zonei calde, mediteraneene.
În altă ordine de idei, m-a surprins extrem de plăcut şi recunosc franc, deschis faptul că am rămas cu amintiri vii, deosebite dar şi cu promisiunea de a mă reîntoarce şi de a cunoaşte şi mai îndeaproape cultura, obiceiurile şi civilizaţia acestui colţ splendid de lume, blagoslovit de Dumnezeu !

FB_IMG_1466890800566
Închei aici această scurtă relatare, oferindu-vă dumneavoastră, stimaţi cititori ai acestui ziar independent, de opinie şi atitudine- Criteriul Naţional o serie de instantanee ce ilustrează cât se poate de elecvent toate cele amintite.

received_1615878458725562

received_1615877315392343

received_1615878115392263

received_1615878695392205

received_1615877382059003

received_1615878675392207

Sursa foto : Prof. Laurenţiu Ciorogaru Alexandru
Relatare oferită de Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu