Criteriul National

VIDEO INTERVIU Narcis Georgiu (somelier Cramele Recaş): „Orange Wine, un vin al tuturor civilizaţiilor din istorie, care permite cele mai diverse asocieri culinare” – Drink Insider

VIDEO INTERVIU Narcis Georgiu (somelier Cramele Recaş): „Orange Wine, un vin al tuturor civilizaţiilor din istorie, care permite cele mai diverse asocieri culinare” – Drink Insider
decembrie 15
10:34 2021
Un dialog cu Narcis Georgiu – somelier la Cramele Recaş, despre Orange Wine. Am încercat să aflăm de unde provine denumirea, de ce are vinul această culoare, prin ce metode se obţine, din ce soiuri de struguri, ce gust are şi cu ce preparate gastronomice se poate asocia. Nu în ultimul rând, am analizat tendinţele de consum pentru Orange Wine, pe piaţa internă şi cea externă.

Interviul integral:

Fragmente din interviu:

De unde provine denumirea?

În primul rând, vinul nu este făcut din portocale, iar denumirea are legătură cu modul de obţinere: prin maceraţia strugurilor albi, ca o „infuzie cu pieliţele strugurilor”. Deoarece în vin nu sunt adăugaţi sulfiţi, apare o mică oxidare, de unde şi nuanţa portocalie.

Un vin antic sau modern?

Ceea ce azi numim „Orange Wine”, acum mii de ani se chema pur şi simplu „vin”. În prezent, odată cu „redescoperirea” sa, denumirea Orange Wine este folosită pentru a diferenţia acest tip de vin de vinurile clasice.

Un vin făcut prin metode de acum 6.000 de ani

Încercăm să lăsăm vinul „să se facă singur”, ca acum 6000 de ani, când mustul fermenta în amfore de teracotă, nu se cunoşteau drojdiile selecţionate şi nici conservanţii (sulfiţii). Prin urmare, Orange Wine e făcut prin metode cu adevărat ancestrale.

Orange Wine se obţine doar din soiuri albe

Vinul se face din soiuri albe, dar prin metode de vin roşu. Strugurii se culeg, se pun într-un vas de lut ars şi se aşteaptă începerea fermentării alcoolice. În cazul Orange Wine, maceraţia strugurilor albi este mult mai îndelungată ca la vinurile clasice.

Ce soiuri dau cele mai bune rezultate

Cel mai bine e să folosim mai multe soiuri, exact aşa cum erau pe vremuri plantaţiile, mixte, pentru polenizare. Câteva exemple: Fetească Regală, Fetească Alba, Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel. Soiurile aromatice sunt foarte potrivite pentru Orange Wine, fiindcă dau „intensitate” vinului şi îi imprimă un stil mai modern.

De unde apare culoarea portocalie

În cazul Orange Wine, mustul stă mult timp în contact cu pieliţa bobiţelor, din care extrage, astfel, compuşi coloraţi. Nuanţa portocalie e dată şi de sâmburi, la care se adaugă lejera oxidare ce are loc în absenţa sulfiţilor.

Un vin cu gust complex

După mulţi ani de evoluţie a vinului, a te întoarce înapoi la gustul din antichitate poate fi un veritabil şoc. Un gust similar cu Orange Wine mai poate fi găsit doar la vinurile „de casă” care încă se fac, artizanal, fără a se folosi metode moderne. Gustul este dominat de arome secundare (rezultate din macerare şi fermentare): condimente orientale, cardamon, fructe confiate, mango, coajă de portocale. Aromele sunt complexe, iar textura vinului e aparte: are taninuri mai puternice ca la vinurile albe, dar mai delicate ca la cele roşii.

Orange Wine, un vin auster şi rustic

Dacă vinul nu este explicat înainte de degustare, el poate să pară auster. Orange Wine are corpul unui vin roşu, aromele unui vin alb matur şi o anumită rusticitate. Acest tip de vin trebuie neapărat însoţit de preparate gastronomice.

Asocieri gastronomice

Dacă ne gândim la preparate româneşti tradiţionale, putem alege tocăniţă de carne, sarmale, păturată bănăţeană, sau orice altă mâncare cu carne gătită lent. Alături de aceste preparate, vinul poate aduce o senzaţie de prospeţime şi anumite note condimentate. Dacă ne gândim la preparate exotice, putem alege între reţete din bucătăria japoneză (Okonomiyaki/pizza japoneză), sau din cea chinezească (raţă cu miere şi mango).

Orange Wine, un „vin universal”

Din punct de vedere gustativ, un Orange Wine se poate defini ca un „vin universal”, pe care l-au produs şi consumat toate civilizaţiile din istorie, un vin care permite cele mai diverse şi versatile asocieri culinare.

Orange Wine de la Cramele Recaş

Sole Orange Wine de la Cramele Recaş este deja la a treia ediţie, producătorul bănăţean urmărind îndeaproape această modă. În afară de Cramele Recaş, pe piaţa internă mai există doar câţiva producători de Orange Wine, dar şi cererea este destul de mică. Pentru ca acest vin să poată fi mai bine promovat în restaurante, e nevoie şi de mai mulţi somelieri care să-l înţeleagă. Moda Orange Wine e doar la început, în România.

Piaţa externă, mai interesată de Orange Wine

În străinătate, restaurantele şi barurile „underground” sunt mult mai deschise către acest tip de vin. Cramele Recaş produc aproximativ 200.000 de sticle de Orange Wine pe an şi majoritatea merg către piaţa japoneză.

Orange Wine face parte din categoria „vinuri naturale”

În prezent, categoria „vinuri naturale” este în plină creştere, iar Orange Wine este doar unul dintre produsele care se încadrează aici. Este vorba despre vinuri care se obţin prin metode tradiţionale, cu drojdii sălbatice, fără conservanţi, din struguri cultivaţi în regim BIO.

Articol susţinut de Paharnicul.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul