Criteriul National

„Visele” comisarului Donald Tusk în legătură cu „problema” Marii Britanii

„Visele” comisarului Donald Tusk în legătură cu „problema” Marii Britanii
iunie 23
12:11 2017

Președintele Consiliului European Donald Tusk a declarat că ”visează” la rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, un vis care în opinia sa nu este imposibil. Această afirmaţie are o puternică influenţă , tocmai în contextul în care a început la Bruxelles un summit european, la trei zile după lansarea negocierilor privind Brexit-ul.

Președintele-Consiliului-European

Potrivit agenției AFP, comisarul european a spus următoarele : “Unii dintre prietenii mei britanici m-au întrebat dacă este posibil să revină asupra Brexit-ului și dacă îmi pot imagina un rezultat conform căruia Marea Britanie ar rămâne în UE”.

Explicaţiile domnului Tusk au fost realizate într-o conferință de presă înaintea deschiderii summitului.

Elementul insolit , de care presa externă s-a legat a fost îndelung comentat, analizat rezumatul fiind încifrat : “Le-am spus că, de fapt, Uniunea Europeană este fondată pe vise care păreau imposibil de realizat. Prin urmare, cine știe?”

Președintele Consiliului European și-a încheiat discursul cu versuri din hit-ul ”Imagine” al lui John Lennon: “Puteți spune că sunt un visător, însă nu sunt singurul”.

Contextul socio-politic

La aproape un an de zile după referendumul privind apartenenţa la Uniunea Europeană, negocierile ce vizează Brexit au demarat  într-un context dificil pentru premierul Theresa May. Vizibil afectată, pe deplin slăbită de pierderea majorităţii parlamentare în urma legislativelor din 8 iunie şi criticată din cauza reacţiei sale faţă de incendiul soldat cu peste 58 de morţi într-un bloc turn din Londra va fi singura care va decide, după votul popular anti-UE, tocmai viitorul şi influenţa Marii Britanii în lume pentru următoarele generaţii.

Discuțiile privind condițiile retragerii Marii Britanii din UE au început oficial luni la Bruxelles de cei doi negociatori-șefi -Michel Barnier, din partea blocului comunitar și David Davis din partea Regatului Unit. Obiectivul este încheierea unui acord până la sfârşitul anului 2018, pentru a fi ratificat de Parlamentul European şi de cel britanic înainte ca Marea Britanie să iasă din blocul comunitar, în martie 2019.

Este de așteptat ca premierul britanic Theresa May, care a venit la Bruxelles de pe o poziție destul de ingrată, pe deplin fragilă după pierderea majorității absolute la alegerile legislative anticipate recente, să le prezinte celorlalți 27 de șefi de stat și de guvern din UE punctul său de vedere privind soarta cetățenilor direct vizați de Brexit .Problema centrală și interesele ambelor tabere sunt negociate, iar cetățenii europeni din Regatul Unit și expatriații britanici reprezintă o miză deosebită.

Oferta, care este condiționată de un angajament reciproc cu privire la drepturile celor 1,2 milioane de cetățeni britanici care trăiesc în prezent în alte țări ale UE nu se ridică la cererea UE pentru cetățenii săi care trăiesc în Marea Britanie. De aceea, menținerea în permanență a tuturor drepturile UE reprezintă un alt deziderat deosebit de important, deoarece recent doamna Theresa May le-a spus liderilor UE că „nu dorește să vadă pe nimeni deja în Regatul Unit forțat să plece sau că familiile s-au despărțit.”

De asemenea, un alt obictiv al statului britanic este acela de a fi liber, independent de U.E. De aceea, plecarea din UE le-ar oferi oportunitatea de a construi un viitor nou, luminos pentru Regatul Unit — unul în care s-ar simți „liberi să ne controlăm frontierele, să ne adoptăm propriile legi şi să facem ceea ce statele independente şi suverane fac“, așa cum a declarat ministrul britanic pentru Brexit, David Davis.

Perioada aceasta se va dovedi crucială deoarece urmează să fie consacrată găsirii unui acord cu privire la trei dosare stabilite ca priorități. Aceasta vizează drepturile cetățenilor UE din Marea Britanie și cele ale britanicilor instalați în UE, problema frontierei irlandeze și „reglementarea financiară” sau mult discutata notă  de plată pe care trebuie să o achite Londra pentru angajamentele financiare luate deja în cadrul proiectelor europene.

Britanicii ”se întreabă dacă există vreo bază juridică cu privire la o plată la ieşire”, a declarat acest oficial. Domnia sa se referă la o eventuală factură, estimată de Uniune la zeci de miliarde euro, care să acopere o parte a angajamentelor Londrei la bugetul Uniunii din perioada în care regatul este membru al Uniunii.

Reamintesc faptul că Marea Britanie a respins până acum asemenea plată c-ar fi justificată, iar unii miniştri au sugerat că Uniunea ar putea să fie datoare Londrei. Oficiali UE au declarat că poziţiile cu privire la această plată s-au apropiat şi că cele două părţi au convenit luni să înfiinţeze un grup de lucru în cadrul negocierilor. Acest aspect este considerat un test major al negocierilor viitoare.

Pe final vă ofer una dintre replicile avute de domnul comisar Donald Tusk, ieri 22 Iunie 2017:

Sursa foto si video : The Guardian

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu