Criteriul National

„Vizitatorul” – provocarea independenților

„Vizitatorul” – provocarea independenților
aprilie 22
21:41 2017

received_645686532290139

Filmul independent, adică pelicula care nu este fabricată de către marile case de producție și nici susținută puternic financiar din bugetul statului, încearcă să își facă loc și pe piața românească a regizorilor din cinematografia românească.

Majoritatea filmelor independente abordează diverse teme sociale, mai mult sau mai puțin conflictuale, menite să atragă atenția cinefililor prin subiectul apropiat de realitate. Prea puțină ficțiune și prea multă realitate, aș spune eu.

În această realitate a independenților încearcă să își facă loc un nou gen: horror, noir, thriller sau cum vreți voi să îi spuneți, bazat mai mult pe ficțiune, dar conținînd și cîteva crîmpeie din traiul zilnic.

Din această categorie face parte și pelicula regizată de Jamil Hendi, „Vizitatorul”. Filmul, realizat în numai 15 zile, se bucură de o poveste interesantă, mai bine spus de un scenariu bine scris chiar de regizorul peliculei, Jamil Hendi.

Pe scurt, un cuplu tînăr, Luca și Otilia, se mută împreună cu fetița lor în București, ajutați de Vlad, prietenul lor din copilărie. Ei stau cu chirie într-o clădire veche în care mai locuiește doar un bătrînel, Felix. Apartamentul are o istorie sumbră: fosta chiriașă, Irina, a dispărut în urmă cu șase luni în condiții misterioase. Într-o noapte Otilia dispare, asemeni fostei chiriașe. Din acest moment începe o luptă nebună în care Luca trebuie să afle ce s-a întîmplat cu soția lui și să facă față acuzațiilor celorlalți. Scenariul este mult mai complicat și, de aceea, povestea este foarte bine scrisă de același Jamil Hendi care semnează și regia.

Triada, simbolul „Vizitatorului”

Practic, amprenta pregnantă a acestui film independent (total independent) este dată de cifra trei. Aproape tot parcursul peliculei se învîrte în jurul triadei, cu mici interferențe de singular.

received_645686528956806

 

Un independent cu scenariu puternic

Realitatea din filmul lui Jamil Hendi este dată de starea jalnică a imobilului bucureștean, a apartamentului în care tînăra familie alege să se mute, de faptul că în bloc nu mai locuiește decît o singură persoană, un pensionar orb care vorbește cu spiritele, de dificultatea cu care Luca își găsește un loc de muncă în București, orașul la care provincialii se uită ca și cum pe străzi ar curge lapte și miere…

În această cronică nu voi vorbi despre realizarea filmului. În 15 zile și cu un buget minuscul nu poți să faci prea multe, dar toate aceste lipsuri sunt compensate de forța interpretării rolului principal. Luca este jucat admirabil de Ionuț Grama, tînărul actor fiind chiar recompensat cu premiul pentru cea mai bună interpretare masculină pentru rolul din „Vizitatorul”, la un festival de gen din Louisville, SUA.

Mi-a plăcut însă și interpretarea rolului Cezar. Actorul Andrei Ciopec și-a intrat cel mai bine în rol, pe lîngă actorul principal Ionuț Grama, din toată distribuția filmului realizat de Jamil Hendi.

Finalul ne lasă cu gustul unei viitoare continuări a acțiunii.

Oricum ar fi, Jamil Hendi este unul dintre tinerii regizori care promite și a cărui evoluție trebuie urmărită în viitor. Este și unul dintre puținii scenariști care au forță în scriitură și care a confirmat cu „Vizitatorul”.

Un scenariu bun. Mi-aș dori o continuare, dar cu o finanțare pe măsura scenariului a viitoarei pelicule.

Vizitatorul (2016)

Scenariul și regia

Jamil Hendi

Distribuția:

Andreea Boșneag – Irina

Ion Haiduc – Felix

Ionuţ Grama – Luca

Oana Irina Duțu – Otilia

Cristi Toma – Ştefan

Bogdan Fanariu – tatăl Irinei

Oleg Apostol – Vlad

Andrei Ciopec – Cezar

Bogdan Oproescu – Luca, tânăr

Andra Iulia Stoicescu – Otilia, tânără

Mia Crișan – doamna Margareta

Carmen Cinteză – doamna Maria

Răzvan Răduță – Anghel

Andrei Vasilescu – salvamonist

Oana Gabriela Drăghici – mama Irinei

Anastasia Dima – Eva

Echipa:

Daniel Hepp – producător

Tudor Dumitrescu – producător

Cristian Puchiu – producător

Alex Popescu – imagine

Alexandru Popescu – imagine

Jamil Hendi – montaj

Alexandru Ovidiu Stoica – coloană sonoră

received_645686515623474

Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește domnului Spiridon Bogdan pentru excelentul material oferit în exclusivitate!

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu