Criteriul National

Vocație de parlamentar și revolta justificată a oierilor

decembrie 16
08:51 2015

În România se petrec lucruri interesante în ultimul timp…Controversele au această capacitate  de a se țin lanț și precum latră câinele din ogradă așa se întâmplă și cu tagma stăpânilor.Cum,mă veți chestiona cu acel clasic -„care stăpâni,stimabile?” Eh,de-aici încolo o să vă dați seama!

Nu puteți chiar să-i ignorați total deoarece ies foarte ușor în evidență.Și mai posedă o particularitate…Au vocație de a se impune cu unele aberații desprinse parcă dintr-o antologie…

Iar, dacă tot despicăm vocația lor, este benefic să ne amintim că a limita o activitate atât de veche prin impunerea unui număr redus de câini a constituit scânteia ce a declanșat revolta justificată a acestei categorii sociale.

FB_IMG_1450255188169

Dacă parlamentarii ar avea o minimă cultură a vieții la țară a poporului român , cu siguranță ar înțelege că invazia în universul ciobanului fara a-i da de veste poate înlesni o imediată întâlnire cu barda lui cât și cu colții câinelui in turul pantalonilor.

Interesant rămâne faptul că politicienii au înțeles rapid să speculeze totalul amatorism și neștiința în combinație din sentimentul lor-interesul electoral!

Totuși, dând dovadă de naivitate combinată cu aroganță și niscaiva ignoranță nu și-au dat seama de un lucru elementar…Faptul că a le lua câinele echivalează cu o declarație de război a fost doar pretextul mobilizării oierilor.

Și în acest tablou se evidențiază unele personaje destul de pitorești ce nu fac rabat și defilează,se afișează ostentativ.Iar penibilele remarci ale doamnei Anghel nu constituie o strategie de a trimite nebunul în mijlocul mulțimii înfuriate…

Să ne aducem aminte că,din cele mai vechi timpuri românii nu au avut ghinionul de a fi conduși atât de haotic,de catastrofal…Cândva ne puteam mândri cu oameni drepți,onești și luminați…

Acum, în ograda parlamentarilor nu latră decât șobolani,( a se citi la figurat) deci acolo s-a înfiripat ceva grotesc ce amintește de chitaiala trădării, nu simfonica ci cu in iz de manea…

Dacă v-am zgâriat sau oripilat alesele gusturi,îmi cer iertare…

Un fost director SRI a spus că este un atentat la siguranța națională. Întâi ne-au ucis sufletul, prin legea anti-nationala 217, apoi au vrut sa ne interzică portul popular; acum ne omoară câinii, apoi oile vor muri.Astfel nu o să mai vorbim sau chiar nu vom degusta hrana românească deoarece va dispărea odată cu această categorie hulită-cea a parlamentarilor.

Oare așa va fi?Sau mai avem tărie de caracter ca să ne opunem acestei imbecilități?

Sursa foto:kmkz.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro