Criteriul National

„Vrem o țară ca-n afară!”… este poate chiar mai bine aici…

„Vrem o țară ca-n afară!”… este poate chiar mai bine aici…
august 25
09:05 2017

imag articol

Festivalul Tomisul Etern 2017 a tras cortina aseara in aplauzele unui public bucuros si numeros. Ceea ce parea acum un an de zile poate o idee nebuna, iata ca evenimentul a devenit o lucrarea de arta deosebita colectiva a artistilor Colegiului de Arte Regina Maria, teatrului de opera Oleg Danovski si a Facultatii de Arte din cadrul Universitatii Ovidius.

 TOMISUL ETERN LA INAUGURARE

In anul 2015 am organizat alaturi de prieteni trei concerte de pian si vioara pentru cauze umanitare si a fost putin dificil ca invitatia sa ajunga la publicul larg, asa ca ne-am gandit anul trecut sa mergem alaturi de artisti catre public de data aceasta. Schita acestui festival a fost realizata poate pe masa atelierului meu de arhitectura iar primul artist si bun prieten care a raspuns entuziast a fost pianistul Octavian Renea alaturandu-se foarte repede familia Eftimie Laura si Marius, solisti TNOB, soprana Roxana Bosneagu si dna psiholog Mihaela Filip cu sprijinul si incurajarea dlui profesor Gevat-Ismet Nejdet, director CNARM la acea vreme. Daca acest eveniment a reusit sa consolideze podul ce leaga institutiile culturale de comunitate, atunci cu siguranta acest festival este cel mai bun proiect de arhitectura pentru mine cu realizarea numerosilor artisti implicati. Stiu ca am parut critic in multele opinii online si actiuni comunitare, sunt de parere ca orasul a regresat din multe puncte de vedere si ca avem o cultura foarte bogata de aparat si de pretuit dar sunt si constient de multele valori ale Constantei.

 ESTE POATE CHIAR MAI BINE AICI…

Nu ma simt deloc confortabil in postura de a exprima lectii de viata, cred ca sunt putin cam tanar pentru a face acest lucru dar sunt convins pe de alta parte ca exista conditii bune viata peste tot acolo unde exista libertate. In alte locuri pe pamant se intampla adevarate tragedii, avem norocul ca traim in vreme de pace si suntem liberi asa ca nu ar fi rau poate sa privim si lucrurile bune, avem un tezaur natural in judet extraordinar (detalii 1, detalii 2) de care prea putin ne bucuram si avem artisiti de exceptie la spectacolele carora nu se inghesuie tot timpul prea multa lume. Vrem o tara ca-n afara gandindu-ne poate in primul rand la castigul financiar, dar cetatenii care locuiesc in vest nu fac cozi la supermarket in weekend, ci fac cozi in fata salilor de spectacol iar pe cararile parcurilor nationale intalnesti chiar „ambuteajele” celor care fac miscare in natura. Progresul tehnologic si organizatoric aduce din pacate dupa el un regres social. In cei patru ani petrecuti in vest am vazut multi oameni tristi si singuri, iar in judet la noi in Constanta, chiar in cazurile sociale am vazut oameni care rad si se bucura de viata cu foarte putin. Romanii plecati ajung cumva „prizonierii” confortului din vest si prea putini au curajul sa-si recunoasca nefericirea, poate ca daca am fi mai uniti, putem crea si la noi conditii mai bune deoarece premise exista cu siguranta. Mai multe detalii foto si video de la festival – AICI
Tomisul Etern 2017, to be continued…
13
2
4

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Andrei Chivu

Andrei Chivu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu