Criteriul National

Wiener Zeitung: Riscuri mari pentru băncile germane – International

Wiener Zeitung: Riscuri mari pentru băncile germane – International
august 26
02:17 2020
Agenţia de rating Moody’s preconizează că vor apărea împrumuturile implicite pentru piaţa imobiliară comercială, dar Erste Group şi Raiffeisen Bank International se consideră ca fiind bine protejate.

Potrivit agenţiei Moody’s, unele bănci germane sunt ameninţate de riscuri considerabile dinspre zona finanţărilor pe piaţa spaţiilor comerciale. Analistul Moody’s Christina Holthaus a avertizat că, pe fondul crizei generate de pandemia de coronavirus, o scădere radicală a preţurilor pentru spaţiile comerciale precum hotelurile, spaţiile de birouri sau centrele comerciale ar putea avea un impact negativ asupra valorii garanţiilor din bilanţurile bancare, potrivit Wiener Zeitung, citat de Rador.

„În funcţie de durata crizei epidemice, ne aşteptăm ca suspendarea plăţilor, neîndeplinirea obligaţiilor de plată şi scăderea nivelurilor garanţiilor să ducă la o deteriorare a calităţii activelor, la o creştere a împrumuturilor neperformante, la comisione specifice de risc mai mari şi la venituri mai mici”, a declarat Christina Holthaus.

Băncile germane sunt cele mai active instituţii financiare din Europa în zona finanţărilor pentru piaţa imobiliară comercială. La nivelul Uniunii Europene, volumul total al împrumuturilor din acest sector a fost estimat la aproximativ 1.600 de miliarde de euro în 2019, din care 27% sunt împrumuturi făcute în bănci germane, a explicat analistul Moody’s.

Cele mai vulnerabile zone din industria imobiliară comercială sunt hotelurile, comerţul nealimentar cu amănuntul şi spaţiile de birouri. În timp ce industria turismului este grav afectată de restricţiile de călătorie şi reglementările privind distanţarea fizică, spaţiile de birouri pierd masiv teren în favoarea birourilor organizate la domiciliu. Deşi instituţiile financiare specializate în finanţarea sectorului imobiliar comercial, precum Aareal Bank, Berlin Hyp, Deutsche Hypothekenbank şi Deutsche Pfandbriefbank par să fie cele mai vulnerabile, solvabilitatera ridicată a acestor bănci a atenuat riscul, explică Christina Holthaus. În plus, continuă analistul financiar, programele de ajutor iniţiate de stat vor contribui la ameliorarea efectelor crizei de coronavirus asupra băncilor.

Scădere masivă a profitului net

Banca germană Erste Group este afectată şi ea de criza epidemică. Recent, banca a raportat o scădere considerabilă de 60% a profitului net în prima jumătate a anului 2020. Cel mai important factor negativ care a influenţat veniturile băncii a fost dezvoltarea costurilor de risc. Rata creditelor neperformante a rămas la un nivel istoric scăzut de 2,4%. Noul director general al băncii, Bernhard Spalt, care a preluat funcţia la 1 ianuarie, estimează că va urma o deteriorare a calităţii în materie de credite, iar pentru sfârşitul primului semestru al anului 2021 Bernhard Spalt preconizează că vor fi mai multe insolvenţe şi falimente.

Oricum, în prima jumătate a anului 2020, banca Erste Group a introdus provizioane specifice de risc pentru acoperirea unor potenţiale incapacităţi de plată în următoarea perioadă. Banca a alocat acestor provizioane 675 de milioane de euro.

În ce priveşte cota de capital, Erste Group a înregistrat un record de 14,2% la jumătatea anului, comparativ cu anul 2010, când a înregistrat o cotă de capital de 9,2%. „Nu vreţi să vă imaginaţi ce ar fi însemnat să intraţi în actuala criză cu cota din 2010”, a declarat președintele consiliului de administrație al băncii, Stefan Dörfler.

„De la izbucnirea crizei de COVID-19, marile agenţii de rating nu au făcut niciun fel de modificări privind ratingul acordat băncii Erste Group. Aşa sunt în prezent şi sunt neschimbate din iunie 2019”, a declarat pentru Wiener Zeitung purtătorul de cuvânt al băncii, Carmen Staicu. „Zona Imobiliare Comerciale (CRE) este, bineînţeles, afectată de efectele crizei de COVID-19 şi este important să monitorizăm continuu riscurile în această zonă, dar lucrurile stau la fel şi în alte zone ale economiei”, a mai spus Carmen Staicu.

Criza pandemică şi-a lăsat amprenta şi asupra Raiffeisen Bank International (RBI). În timp ce veniturile operaţionale au crescut rapid an de an, conform preconizărilor, până în luna martie, venitul după impozitare a înregistrat o scădere cu aproape 20%, ajungând la 207 milioane de euro, iar veniturile totale ale grupului au scăzut cu 22%, ajungând la 177 de milioane de euro.

Cu toate acestea, RBI are o bază de capital solidă, a declarat directorul general al băncii, Johann Strobl. Managementul lichidităţilor a fost corelat cu incertitudinile generate de criza epidemică, iar în structura bilanţului vor fi luate în considerare şi schimbările privind necesităţile clienţilor. „Suntem, din acest motiv, încrezători că provocările următoare vor fi gestionate bine”, a declarat Johann Strobl.

Managementul de risc apare şi în finanţarea de pe piaţa imobiliară comercială. Aşa cum arată cifrele managementului de risc al băncii, numai o foarte mică proporţie a fost acordată clienţilor care au avut o evaluare sub medie, adică 237 de milioane de euro dintr-un total de 5,2 miliarde de euro. Wiener Zeitung, citat de Rador

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul