Criteriul National

Zilele de îngrijire medicală, dovada gravităţii leziunilor suferite

Zilele de îngrijire medicală, dovada gravităţii leziunilor suferite
noiembrie 22
09:06 2021

Atunci când în urma unei agresiuni sau a unui accident, starea  de sănătate a victimei a impus îngrijire medicală, internată sau în regim ambulatoriu, este foarte important numărul de zile pe care aceasta le-a petrecut sub supraveghere medicală. În funcţie de acestea, pe lângă gravitatea situaţiei şi a contextului medical, respectiva victimă poate solicita anumite despăgubiri, luând în calcul daunele  de ordin moral şi financiar.

Îngrijirea medicală

Dacă victima unei agresiuni fizice sau a unui accident are nevoie de zile de îngrijire medicală, acest fapt contestă un anumit grad de severitate în ceea ce priveşte alterarea stării de sănătate fizică şi psihică  a acesteia, în urma incidentului. Pentru un medic legist, acest aspect se constituie într-un barem zile ingrijiri medicale, barem care se va raporta şi la alte aspecte precum evoluţia afecţiunii suferite, tratamentele aplicate sau tipologia afecţiunii. Astfel, atunci când se solicită despăgubiri, numărul de zile de îngrijire medicală reprezintă un barem pentru un anumit specific medical, atrăgând după el anumite delimitări în ceea ce priveşte posibilitatea de solicitare şi obţinere a despăgubirilor.

Foarte importantă în astfel de cazuri este şi traiectoria victimei din punct de vedere al evoluţiei afecţiunii şi al recuperării. Medicul legist va lua în calcul toate aspectele, inclusiv cele din a căror cauză starea generală a victimei se poate deteriora, acordându-se o atenţie sporită terapiilor şi tratamentelor aplicate, pentru a se constata dacă acestea au fost cele potrivite care ar fi trebuit să faciliteze vindecarea. Astfel, istoricul medical, afecţiunea survenită în urma unui accident sau a unei agresiuni, tratamentele medicale aplicate, evoluţia şi recuperarea victimei reprezintă un barem zile ingrijiri medicale care ajută la stabilirea exactă a drepturilor acesteia.

Un alt argument pentru care calculul numărului de zile de îngrijire medicală nu se rezumă la o simplă totalizare a zilelor în care s-a beneficiat efectiv de asistenţă medicală, este acela că nimeni nu poate fi obligat la tratament de specialitate, acesta urmând a se efectua cu acordul prealabil al victimei.

Numărul de zile de îngrijire medicală

După standardele medicilor legişti, un număr de zile de îngrijire medicală denotă gravitatea intervenţiei asupra sănătăţii fizice şi psihice a victimei, gravitate care atrage anumite urmări, atât pentru victimă, cât şi pentru inculpat. Asfel, dacă vrei să afli la câte zile de îngrijiri medicale se face dosar penal, ar trebui să iei în calcul faptul că mai mult de 90 de zile de îngrijire medicală dau posibilitatea persoanei vătămate să se constituie în parte civilă în cadrul unui proces penal, în vedea solicitării despăgubirilor.

De asemenea, este important de ştiut faptul că numărul de zile de îngrijire medicală nu mai reprezintă o condiţie în solicitarea despăgubirilor, dacă victima a suferit în urma agresiunii sau accidentului un prejudiciu estetic permanent şi de o gravitate mare, dacă incidentul a declanşat producerea unui avort sau dacă a prezentat riscul de a pune viaţa persoanei respective în pericol. În aceste situaţii, indiferent de numărul zilelor de îngrijire medicală, victima poate solicita despăgubiri, iar litigiul va fi unul penal.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

dca

dca

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul