Criteriul National

Zonele cu cele mai multe gropi din Bucuresti

Zonele cu cele mai multe gropi din Bucuresti
martie 06
16:47 2017

Bucurestenii au avut parte de una dintre cele mai grele ierni din ultima perioada. Nervii le-au fost pusi la incercare de nametii de zapada care au fost indepartati cu greu, de penele de curent care si-au facut aparitia din ce in ce mai des, iar odata cu incalzirea vremii a mai aparut o surpriza.

Istoricul gropilor bucurestene

Gropile au un istoric indelungat in Bucuresti. Locuitorii isi aduc cu siguranta aminte de perioada comunista, atunci cand strazile orasului erau o adevarata ruina.

Odata cu dezvoltarea localitatii, numarul de gropi a inceput sa scada. Prima jumatate a anului trecut a reprezentat un record pozitiv, au fost semnalate cele mai putine gropi: in jur de 1200. Liderul negativ era sectorul 6 (293 gropi), urmat de sectorul 1 (282 gropi). Cele mai putine gropi se aflau in sectorul 4 – 92 gropi.

Gropile, inamicul public numarul 1

Datorita substantelor folosite la deszapezire si a materialelor anti – inghet, soferii se confrunta in ultima perioada cu un numar mare de gropi aparute in carosabil.

O celebra aplicatie care ofera date despre trafic vine in ajutorul bucurestenilor si a introdus optiunea care ne ofera date asupra gropilor noi aparute si despre gradul de periculozitate al acestora.

Atunci cand locuitorii capitalei vor alege un traseu de pe harta Bucuresti vor avea posibilitatea sa vada imediat pozitiile celor mai multe si periculoase gropi.

De altfel, Primaria Capitalei a incheiat un acord cu proprietarii aplicatiei prin care pot urmari locurile unde apar gropile, iar acestea nu sunt sterse de pe harta pana ce nu sunt reparate de catre autoritati.

Cele mai multe dintre gropi sunt in centrul orasului, unde traficul este intens, iar acest aspect in combinatie cu substantele folosite pentru deszapezire au avut un efect negativ asupra soselelor.

Marile bulevarde au iesit de sub primele zapezi gata deteriorate si reprezinta adevarate pericole atat pentru soferi cat si pentru pietoni. Fie ca esti pe Bulevardul Unirii, Stefan cel Mare, Basarabia, Magheru sau Balcescu gropile sunt un element comun.

Alte zone cu probleme sunt cele amplasate in imediata vecinatate a sinelor de tramvai. Datorita alternantei inghet – dezghet, sinele de tramvai s-au dilatat si contractat de foarte multe ori, avand ca rezultat dizlocarea asfaltului de langa ele.

Soferii din trafic trebuie sa fie atenti si la gurile de canal, care sunt in aceeasi situatie cu liniile de tramvai.

O situatie aparte o au strazile secundare dintre blocuri, care nu par a apartine nimanui. Desi aflate intr-o stare deplorabila, reparatia acestora este amanata intotdeauna pe termen nedefinit, iar locuitorii din zona sunt pusi in situatia de a achita in continuare facturi mari la plata reparatiilor masinilor personale.

Zonele fruntase in clasamentul gropilor din Bucuresti sunt in sectorul 6 (B-dul Iuliu Maniu este supus unui trafic intens deoarece este una din rutele principale de acces in Bucuresti) si sectorul 1.

Pentru locuitorii care nu sunt din Bucuresti strazile cu probleme sunt usor de identificat cu ajutorul www.strazibucuresti.ro, care este un ghid al strazilor din oras.

Salvează

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Antonio

Antonio

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu