Criteriul National

Cum a luat naștere ginul și cum a fost adoptat de englezi

Cum a luat naștere ginul și cum a fost adoptat de englezi
aprilie 09
17:16 2021

Ginul, astăzi o foarte apreciată și plină de farmec băutură obținută din distilarea alcoolului de cereale, are origini modeste, despre care nu toată lumea știe. Olanda a avut onoarea de a fi țara sa inventatoare în secolul al XVII-lea , deși la începuturi nu a fost considerată o băutură recreativă, ci un remediu medicinal care a fost vândut în farmacii.

 

Se crede că călugării italieni, în încercarea de a găsi un remediu împotriva ciumei bubonice, au inventat o băutură distilată din cereale pe care o aromau cu ienupăr, dar ale cărei efecte medicinale erau nule. Cu toate acestea, cel considerat a fi inventatorul ginului a fost Franciscus Sylvius , un fizician olandez din secolul al XVII-lea care, în căutarea unui tratament pentru calculii renali, a decis să distileze ienupărul.

 

Trupele britanice staționate în Olanda în timpul războiului de 30 de ani au întâlnit gin pe câmpul de luptă. Au observat că soldații olandezi au băut ceva chiar înainte de a intra în luptă, ceva care părea să le dea o vigoare specială și au decis să o încerce. Le-a plăcut atât de mult încât l-au luat cu ei înapoi acasă, deja ca o băutură care se consuma din plăcere. În puțin mai mult de un secol, consumul său s-a răspândit în aproape toată Europa, depășind uneori consumul de bere.

gin emag

William III de Orange, rege olandez care a urcat pe tronul Angliei în 1689, a interzis consumul oricărui distilat non-britanic și, mai ales, al țărilor catolice, cum ar fi Franța. Distilarea la domiciliu s-a răspândit ca un foc de pară și, până în anul 1750, o cincime din casele din Londra vindeau gin, mai ales în rândul clasei muncitoare. Consumul a crescut la peste 65 de litri per persoană adultă pe an. Lipsa controlului a fost de așa natură încât guvernul a decis, în 1736, să interzică producția de gin, ceea ce, departe de a opri producția, a dus la o multitudine de mici distilerii de foarte slabă calitate. În 1742 interdicția a fost ridicată și producția sa a început să fie reglementată. Distilatul a fost apoi impozitat puternic, ceea ce i-a urcat prețul și a atras atenția claselor superioare. În curând, familiile înstărite vor fi singurele capabile să producă gin, iar consumul acestuia ar crește în rândul nobilimii. Băutura a crescut, de asemenea, în calitate și s-a consolidat în stil, dând naștere la „London Dry”, clasicul gin britanic sec., deja foarte diferit de Genever, ginul olandez original și dulce făcut cu cereale malțuite.

Gin, supermarket online

La nivel industrial, producția de gin a început în Olanda grație lui Lucas Bols în 1664; în 1775, Citadelle s-a născut în Franța. Odată cu introducerea alambicului vertical în secolul al XX-lea, au început să se producă mai multe ginuri neutre, precum cele ale casei englezești Beefeater, considerate primele London Dry comercializate pe scară largă. De atunci, consumul și producția de gin au continuat să crească pe tot globul, iar produsele botanice utilizate în distilarea acestuia par infinite, dând naștere la o multitudine de stiluri, de la aromatul și delicatul G’vine sau Hendrick’s la neutrele și pline de noblețe precum Martin Miller sau Tanqueray nr. Avea.

 

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Nikolas

Nikolas

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul