Criteriul National

“Despre biciul Securității de la Sectia Speciala de Investigare a infracțiunilor din Justiție, procurorul Nicolae Marin/Sau Augustin Lazăr de școală nouă”

“Despre biciul Securității de la Sectia Speciala de Investigare a infracțiunilor din Justiție, procurorul Nicolae Marin/Sau Augustin Lazăr de școală nouă”
octombrie 09
18:32 2019

În acest prim episod documentez circuitul legalizării de acte false, prin procurori, a rețelei de ofițeri legendați ai fostei Securități, preluați la SRI (aspect dovedit de faptul că perioada de la momentul condamnării/legendării lui Ghoerghe Mușat și până la desfințarea securității prin decret nu a fost transmisă de SRI către CNSAS), cu scopul de a oferi judecătorilor aparența de legalitate a unor hotărâri nelegale, favorabile judiciar REȚELEI, obținută prin certificări și legalizări precum cele documentate în acest aici. În episodul II al acestei investigații, care va trata pe larg și va documenta rețeaua de curieri care fac legătura între ofițeri legendați și magistrații colaboratori, aceia care intră în sediii de parchete și ridică/depun/înlocuiesc acte la dosare penale, în afara cadrului legal, cu scopul de a determina prin fals hotărâri judecătorești definitive prin care REȚEAUA se finanțează/spală fonduri obșinute ilicit. În curând. Primul episod, aici mai jos. Precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

“Episodul 1: Despre biciul Securității de la Sectia Speciala de Investigare a infracțiunilor din Justiție, procurorul Nicolae Marin. Sau Augustin Lazăr de școală nouă”

Dacă săptămâna trecută am vorbit și documentat despre doi magistrați de la Curtea de Apel București care nu dau doi bani pe lege (în cadrul emisiunii de la B1TV), astăzi vorbim despre Procurorul Șef Adjunct al Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, Nicolae Marin (ex-DNA, refugiat la SIIJ).

Pentru mine, Nicolae Marin este biciul securității de la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Ca jurnalist, am trei obligații pentru a dezvălui comportamentul infracțional al acestuia: în primul rând pentru mine, în al doilea rând, pentru familia mea și în al treilea rând pentru interesul general al societății. Indiferent că domnul Nicoale Marin, procuror șef adjunct al SIIJ va lucra dupa ce va fi exclus din magistratură la REBU, ROSAL sau la SRI, pentru motivele sus-menționate voi depune toate resursele astfel încât infracțiunile sale în calitate de magistrat șef să fie aduse în fața unei instanțe și sancționate conform legii.

Despre Nicolae Marin, procuror șef adjunct al SIIJ, publicul larg a auzit abia week-endul acesta, când a ținut să informeze presa ,,pe surse” că el ar fi depus plângere penală împotriva Liviei Stanciu și Cristinei Tarcea, foste președinte al ICCJ pentru modul în are au girat formarea completurilor de 5 judecători de la ICCJ. În opinia mea și având în vedere argumentele care urmează, informația scursă pe surse de Nicolae Marin  este o mișcare contrainformativă a fostului procuror DNA (instituție aflată la acel moment sub protocol cu SRI), fie pentru a își asuma în mod ticălos alte plângeri care există la SIIJ, anterioare, și pe care le-a ignorat, plângeri împotriva doamnei Tarcea, fie pentru a mușamaliza prin modul în care instrumentează cazul faptul că doamnele Stanciu și Tarcea nu au fost decât niște soldați ascultători ca ,,responsabili de securitate” ai SRI, care au transformat ICCJ în Curtea LOR supremă de Justiție. A unor lichele și oameni fără căpătăi din SRI.

Prin urmare, opinez că Nicolae Marin, procuror șef adjunct al SIIJ a vrut, prin ieșirea de duminica aceasta, să bage spaima în judecători atunci când a scurs informația că urmește penale cele mai recente două șefe al ICCJ. Astfel, Nicoale Marin s-a impersonat într-un ,,bici” și vom vedea mai depare în articol, al cui.

Concomitent cu impersonarea într-un justițiar  Nicolae Marin făcea propriile infracțiuni la SIIJ, în calitate de ,,Procuror Șef Adjunct” al SIIJ. Infracțiuni în favoarea infiltratului securității din înschisoarea  Aiud, turnătorul Gheorghe Mușat (Miron), cel care recrutat fiind de Securitate pentru a înrăutăți situația juridică a deținuților politici în tandem cu Augustin Lazăr, îi turna exemplar și chiar dinainte de a semna angajament de turnător cu Securitatea pe disidentul anti-comunist, Iulius Filip și pe alții. Despre asta am scris aici.

La concret:

În data de 19 septembrie 2019, la solicitarea din 9 septembrie 2019 a unei instanțe civile a Tribunalului Municipiului București, solicitare indusă de susținerea minicinoasă a unui avocat din subordinea fostului turnător Gheorghe Mușat, procurorul șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, folosindu-și funcția, legaliza în fals, sub semnătura proprie, ca urmare a unei solicitări a instanței de judecată. Avocatul lui Mușat a ,,transmis” instanței civile că nu poate prezenta un contract de asistență juridică în original pe motiv că se află la dosarul penal 1003/P/2016 (SIIJ), instanța civilă îmbrățișând butagoria acestuia și a  solicitat ,,orignalul” de la SIIJ – dosarul 1003/P/2016. Legea prevede fără niciun fel de dubiu că, copiile după copii nu au niciun fel de putere doveditoare (text de lege obligatoriu a fi cunoscut de către un judecător sau un procuror care exercită funcție).

Achiesând la solicitarea avocatului și Inducând la rândul lui ,,în eroare” instanța de judecată, procurorul șef adjunct Nicolae Marin transmite către  instanța civilă, prin fals și uz de fals, în data de 19 septembrie 2019,  o legalizare a unei copii cu următorul text:  ,,originalul se află la dosarul penal 1003/P/2016” și  transmite copie după ,,originalul” aflat la acel dosar. Modul în care a fost confecționată ,,copia după original” este deasemenea grăitor. Dar iată adresa prin care procurorul șef Nicolae Marin, minte instanța civilă:

În data de 25 septembrie 2019, când ia la cunoștință de acestă adresă, la termen, petentul învederează instanța civilă că este o susținere mincinoasă asumată sub semnătură de către procurorul șef adjunct Marin, menită să inducă în eroare instanța de judecată și solicită respectuos ca instanța civilă să facă o nouă cerere, întrucât în mod clar originalul nu se află la acel dosar, lucru de care și partea adeversă (mincinoasă din start) are știință.

Instanța civilă dă cuvântul părții adverse, care susține din nou, minicinos, că originalul se află la acel dosar penal. Instanța civilă achiesează la rezoluția infracțională a avocatului minicinos și procurorului șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, subliniază pe adresa lui Marin că ,,originalul se află la dosarul penal 1003/P/2016” și respinge, având reprezentarea faptelor, o nouă cerere către SIIJ.

Subliniez că documentul avea o forță probantă extraordinară și obligatorie în ceea ce privește o sumă de elemente infracționale de-a lungul acestui proces civil care durează de 3 ani, incluzând o recuzare, o respingere a recuzarii, o admitere a recursului împotriva încheierii de respingere a recuzării și până la acest stadiu de REJUDECARE. Un calvar de 3 ani.

Instanța rămâne îm pronunțare pe baza falsului semnat de către procurorul șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin.

În data de 3 octombrie 2019, petentul face plângere penală la SIIJ, împotriva procurorului șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, pentru 3 infracțiuni. Vedeți mai jos extras din plângere:

În data de 4 octombrie 2019, după ce află de la subalterni/colegi că urmează să înceapă urmărirea penală împtoriva sa pentru 3 infracțiuni (conform plângerii depuse în ziua precedentă, 3 octombrie 2019), procurorul Marin face acte de mușamalizare a faptelor sale penală și emite o nouă adresă către instanța civilă a Tribunalului București, în care, de facto, admite cele 3 infracțiuni, spunând că ,,din eroarea grefierului” a fost înștiințată instanța că ,,originalul se află la dosarul 1003/P/2016” și că, în realitate, originalul NU SE AFLĂ LA ACEL DOSAR ȘI NICI NU S-A AFLAT VREODATĂ, conform adresei din 4 octombrie 2019:

Folosindu-și funcția, după ce a aflat de plângerea penală, domnul Marin a încercat să mușamalizeze cazul, dând vina pe grefieră (ca Augustin Lazăr în cazul atașării hotărârii de clasare pentru Iohannis). Vinovăția grefierei va fi stabilită de către instanță, dar întrucât în esență, grefiera s-a ocupat cel mult de xeroxarea documentului care avea TOATE ELEMENTELE de identificare  – ca este o copie, și nu originalul, relevând și ticăloșia mimării cercetării penale din respectivul dosar penal unde nu a fost NICIODATĂ administrat originalul documentului incriminat. Și  dacă grefiera este de vină, domnul Marin, care în calitate de procuror șef adjunct SIIJ a încercat mușamalizarea plângerii penale asupra propriei persoane, ce măsuri a luat împotriva grefierei? Totuși, legalizarea este responsabilitatea procurorului și nu a grefierei care este personal administrativ.

În episodul II al acestei investigații, care va trata pe larg și va documenta rețeaua de curieri care fac legătura între ofițeri legendați și magistrații colaboratori, aceia care intră în sediii de parchete și ridică/depun/înlocuiesc acte la dosare penale, în afara cadrului legal, cu scopul de a determina prin fals hotărâri judecătorești definitive prin care REȚEAUA se finanțează/spală fonduri obșinute ilicit. În curând.

În acest prim episod documentez  circuitul legalizării de acte false, prin procurori, a rețelei de ofițeri legendați ai fostei Securități, preluați la SRI (aspect dovedit de faptul că perioada de la momentul condamnării/legendării lui Ghoerghe Mușat și până la desfințarea securității prin decret nu a fost transmisă de SRI către CNSAS), cu scopul de a oferi judecătorilor aparența de legalitate a unor hotărâri nelegale, favorabile judiciar REȚELEI, obținută prin certificări și legalizări precum cele documentate în acest aici.

Ce l-a determinat pe ditamai procurorul șef adjunct al SIIJ, care urmărește penal președinți ICCJ, să comită falsuri în favoarea turnătorului MIron de la Aiud (Gheorghe Mușat) de pe vremea când ,,statul de drept” era reprezentat la Aiud de Augustin Lazăr, ajuns procuror general al unui stat membru NATO?

Să îți fie rușine Nicolae Marin că te-ai pus platoșă de vreme rea unor ofițeri ai securității legendați ca turnători la Aiud în condițiile în care acei magistrați infiltrați de securitate au fost criminalii cu trese pe umeri care astăzi se hrănesc din pensiile de serviciu plătite cu sângele acelor oameni.

Chestionat cu aceste aspecte, petentul declară cpentru soviani.com următoarele: ,,Nicolae Marin, rară specie de ticăloșie ai reușit să faci în numai 15 zile. Repet, fie că vei lucra la REBU, Romsys, sau la ORNISS după ce vei fi exclus din magistratură, eu voi continua să aduc la cunoștința opiniei publice, onest și de îndată, acele fapte și elemente care devoalează anumite elemente vopsite ce țin de vremuri trecute și care se insiunează în societatea noastră și încearcă, prin alde Marin, să scape de răspunderea legală și morală a faptelor lor.”.

Cu privire la petent, identitatea va fi dezvăluită în episoadele următoare, care cel mai probabil a fost deja  intuită de către cititori din documentele prezentate. (Cerasela N.).

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei