Criteriul National

EVENIMENT! Soprana Valentina Naforniţă şi Orchestra Filarmonică din Viena au oferit un alt spectacol minunat în cadrul Festivalului George Enescu!

septembrie 17
08:45 2015

 

Orchestra Filarmonică din Viena a interpretat de la ora 22 00, la Sala Palatului, sub bagheta lui Semyon Bychkov, lucrări de Haydn, Enescu şi Brahms.

Viena

Prima lucrare oferită a fost Simfonia numărul 44 în mi minor ce va primi ulteorior supratitlul de Funebră , după o presupusă dorinţă exprimată de muzician de a l însoţi pe ultimul drum,lucru care la vremea respectivă nu s a întâmplat!

Compusă în nul 1772, această sifmonie se distinge printr un r afinat conţinut ideatico muzical.

Partea întâi este concepută în formă de sonată.Caracterul variat al temei prime este prezentat într o foarte frumoasă dispunere virtuozistică a violinelor prime şi va contrasta cu tema secundă , lirică şi neliniştită, expusă în mi minor. Dezvoltarea va aduce noi şi variate idei şi va conduce spre tonalităţi înrudite cu cea iniţială.Motivul central va fi secvenţat, iar această parte va cunoşte şi un început de fugato.

Partae a doua bazată pe o formă clasică de menuet rafinat va avea acea anvergură a dansului de societate, cu caracter nobil. Trio ul va contrasta în tonalitatea minoră iar revenirea A ului va întregi această echilibrată formă tripartită.

Partea  a treia este o formă de lied sonată, parte lentă, expresivă intonată în tonalitatea omonimei+ Mi major. Întreaga orchestră va cînta con sordino iar intervenţiile discrete ale instrumentelor de suflat au darul de a expresiviza această muzică.

Partea a patra este încadratî într o formă de sonată cu dezvoltare, tratată cu mare rigurozitate ţi inventivitate de către Haydn.Caracterul tonic, acdemic al acestei părţi de simfonie ilustrează evoluţia acestei forme ca gen muzical.

Orchestra din Viena a desfăşurat o siguranţă şi un rafinament expresiv în abordarea acestui opus, în spiritul cel mai clasic cu putinţă.

Valentina Nafornita

Au urmat cele Şapte cântece pe versuri de Clement Marot , op 15 pentru voce şi pian sau orchestră de George Enescu.Materialul muzical, atât de divers şi ofertant a stimulat imaginaţia altor compozitori care i au oferit şi versiuni orchestrale.Una dintre acestea, acea prezentată de excelenta soprană Valentina Naforniţă şi Filarmonica vieneză aparţine lui Theodor Grigoriu, realizată în anul 1964. Această versiune este o reflectare sonoră a ultimei interpretări oferite de Sophie Wyss şi George Enescu la pian într o înregistrare BBC din 1951.

Cele şapte cîntece reprezintă un ciclu de sine stătător. Toate aceste bijuteri mizicale au atmosferă şi personalitate proprie.În pofida atmosferei contrastante dintre cântece pornind de la glumă şi bună dispoziţie până la cea mai deprimantă stare de melancolie.

Siguranţa şi paleta extrem de mobilă de nuanţe a solistei, a sopranei Valentina Naforniţă în versiunea sa interpretativă a oferit acestui opus enescian acea autenticitate și prospeţime specifică. Publicul meloman aflat în Sala Mare a Palatului a avut privilegiul de a remarca şi de a se bucura spiritual de excepţionala prestație a solistei cât și de excelenta conlucrare , coordonare cu redudabilul ansamblu vienez dirijat de maestrul Semyon Bychkov ce a avut acea naturaleţe a gesturilor și fermitate , precizie  arhicunoscută.

 

După pauză, programul a continuat cu interpretarea Simfoniei a III  în Fa major op 90 de Jojannes Brahms.Compusă în anul 1883, din cauza etichetării de către dirtijorul Hans Richter ca fiind Eroica brahmisană, această simfonie exprimă mai degrabă acel triumf, acea atmosferă sărbătorească prezentă la începutul simfoniei, ce va dispare treptat , find înlocuită cu expresi ale melancoliei şi chiar resemnări.

Este construită pe tiparul clasic, în patru părţi.Notorietatea simfoniei e sporită de lirismul părâi a treia+ Poco allegretto, o imagine plenară şi vibrantă a emoţilor şi sentimentelor umane.

Versiunea interpăretativă a Orchestrei Simfonice din Viena s a bucurat de succes iar , la cererea publicului, experimentaţii muzicieni din Viena au oferit un bis foarte cunoscut Nimrod de Elgar din suita Enigma.

 

 

 

Sursa foto www.nafornita.com

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu