Criteriul National

EVENIMENT! Soprana Valentina Naforniţă şi Orchestra Filarmonică din Viena au oferit un alt spectacol minunat în cadrul Festivalului George Enescu!

septembrie 17
08:45 2015

 

Orchestra Filarmonică din Viena a interpretat de la ora 22 00, la Sala Palatului, sub bagheta lui Semyon Bychkov, lucrări de Haydn, Enescu şi Brahms.

Viena

Prima lucrare oferită a fost Simfonia numărul 44 în mi minor ce va primi ulteorior supratitlul de Funebră , după o presupusă dorinţă exprimată de muzician de a l însoţi pe ultimul drum,lucru care la vremea respectivă nu s a întâmplat!

Compusă în nul 1772, această sifmonie se distinge printr un r afinat conţinut ideatico muzical.

Partea întâi este concepută în formă de sonată.Caracterul variat al temei prime este prezentat într o foarte frumoasă dispunere virtuozistică a violinelor prime şi va contrasta cu tema secundă , lirică şi neliniştită, expusă în mi minor. Dezvoltarea va aduce noi şi variate idei şi va conduce spre tonalităţi înrudite cu cea iniţială.Motivul central va fi secvenţat, iar această parte va cunoşte şi un început de fugato.

Partae a doua bazată pe o formă clasică de menuet rafinat va avea acea anvergură a dansului de societate, cu caracter nobil. Trio ul va contrasta în tonalitatea minoră iar revenirea A ului va întregi această echilibrată formă tripartită.

Partea  a treia este o formă de lied sonată, parte lentă, expresivă intonată în tonalitatea omonimei+ Mi major. Întreaga orchestră va cînta con sordino iar intervenţiile discrete ale instrumentelor de suflat au darul de a expresiviza această muzică.

Partea a patra este încadratî într o formă de sonată cu dezvoltare, tratată cu mare rigurozitate ţi inventivitate de către Haydn.Caracterul tonic, acdemic al acestei părţi de simfonie ilustrează evoluţia acestei forme ca gen muzical.

Orchestra din Viena a desfăşurat o siguranţă şi un rafinament expresiv în abordarea acestui opus, în spiritul cel mai clasic cu putinţă.

Valentina Nafornita

Au urmat cele Şapte cântece pe versuri de Clement Marot , op 15 pentru voce şi pian sau orchestră de George Enescu.Materialul muzical, atât de divers şi ofertant a stimulat imaginaţia altor compozitori care i au oferit şi versiuni orchestrale.Una dintre acestea, acea prezentată de excelenta soprană Valentina Naforniţă şi Filarmonica vieneză aparţine lui Theodor Grigoriu, realizată în anul 1964. Această versiune este o reflectare sonoră a ultimei interpretări oferite de Sophie Wyss şi George Enescu la pian într o înregistrare BBC din 1951.

Cele şapte cîntece reprezintă un ciclu de sine stătător. Toate aceste bijuteri mizicale au atmosferă şi personalitate proprie.În pofida atmosferei contrastante dintre cântece pornind de la glumă şi bună dispoziţie până la cea mai deprimantă stare de melancolie.

Siguranţa şi paleta extrem de mobilă de nuanţe a solistei, a sopranei Valentina Naforniţă în versiunea sa interpretativă a oferit acestui opus enescian acea autenticitate și prospeţime specifică. Publicul meloman aflat în Sala Mare a Palatului a avut privilegiul de a remarca şi de a se bucura spiritual de excepţionala prestație a solistei cât și de excelenta conlucrare , coordonare cu redudabilul ansamblu vienez dirijat de maestrul Semyon Bychkov ce a avut acea naturaleţe a gesturilor și fermitate , precizie  arhicunoscută.

 

După pauză, programul a continuat cu interpretarea Simfoniei a III  în Fa major op 90 de Jojannes Brahms.Compusă în anul 1883, din cauza etichetării de către dirtijorul Hans Richter ca fiind Eroica brahmisană, această simfonie exprimă mai degrabă acel triumf, acea atmosferă sărbătorească prezentă la începutul simfoniei, ce va dispare treptat , find înlocuită cu expresi ale melancoliei şi chiar resemnări.

Este construită pe tiparul clasic, în patru părţi.Notorietatea simfoniei e sporită de lirismul părâi a treia+ Poco allegretto, o imagine plenară şi vibrantă a emoţilor şi sentimentelor umane.

Versiunea interpăretativă a Orchestrei Simfonice din Viena s a bucurat de succes iar , la cererea publicului, experimentaţii muzicieni din Viena au oferit un bis foarte cunoscut Nimrod de Elgar din suita Enigma.

 

 

 

Sursa foto www.nafornita.com

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo