Criteriul National

EXCLUSIV! INTERVIU ŞI ANALIZĂ- Jumătate dintre angajaţii Ernst & Young muncesc peste program!

EXCLUSIV! INTERVIU ŞI ANALIZĂ- Jumătate dintre angajaţii Ernst & Young muncesc peste program!
martie 15
17:05 2016

ernst and young Ernst & Young este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ajută să le ofere clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, Ernst & Young este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Există birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.

Totul pare incredibil, idilic. Salarii mai mult decât decente, peste media salariului mediu (la debut) şi cu posibilitatea de a avansa în funcţie de capacităţile fiecăruia cât şi de performanţe.

Totuşi,jumătate dintre angajaţii români practicau renunţat de bună-voie la hobbyuri şi vacanţe din motive financiare. Acestea sunt concluziile unui studiu al companiei de consultanţă Ernst & Young, realizat în rândul salariaţilor din România, în urmă cu o zi.

De fapt, unul dintre redactorii noștri-domnul  G.D.F a realizat un interviu ad-hoc, în preajma acestei firme, mai precis a acestei multinaţionale, chiar în Bucureşti, situat în Sectorul 1,Bulevardul Ion Mihalache, numerele 15-17.

EY Alumni EOY 2016

Reporter Criteriul Naţional: Câte ore lucraţi într-o zi?
Angajat: „Pentru început, vreau să nu-mi dezvăluiţi identitatea! Am şi eu motivele mele…

Reporter Criteriul Naţional : Vă asigur de acest lucru. Aveţi cuvântul meu!

Angajat :” Ok…Atunci, fără să vă mint sau să vă exagerez, avem şi 12 şi 14 ore, iar minimun de ore efectiv se cifrează la 8. Dar, totul depinde! Uite,  aseară am terminat la ora 22.”

Reporter Criteriul Naţional: „Sa aproximez ca fiind lucru efectiv, muncă de birou însumată la 9-10 ore ? ”

Angajat : „Deci…ca să înţelegeţi clar! Stăm peste program.”

Reporter Criteriul Naţional: „Dar, există prevăzut, conform oricărui contract de prestări servicii de consultanţă , minim o pauză. Acum, că tot suntem la ora închiderii, puteţi să ne spuneţi ca se respectă?
Angajat: „Oarecum. De la un timp, conform unui obicei,câteoată, dar nu e obligatoriu se adaugă şi pauza de prânz în aceste 9 ore.”

Reporter Criteriul Naţional: „Dar, fără să fiu indiscret, cum este cu aceste ore suplimentare? Vă convin de dumneavoastră sau colegii dumneavoastră staţi până noaptea târziu?”
Angajat: „Depinde, daca eşti bugetar, poate nu se fac ore suplimentare. La noi, atunci când avem ceva de rezolvat şi totul are un dead-line, practic nu mai contează absolut nimic, decât finalizarea la timp a obiectivului!”

Reporter Criteriul Naţional: Mulţumesc frumos pentru declaraţiile oferite!

a

Pe final, ca să vă conving de toate cele prezentate atât de clar, vă ofer unele din punctele de vedere ale celor ce au dorit să intre cu mine într-o discuţie cu caracter informal, deoarece nu am dorit să arăt atât de interesat de a mă folosi de o legitimaţie de presă

Cu toate acestea,am reţinut punctul de vedere al doamnei Andreea Mihnea, director resurse umane EY Romania: „Programul standard este de 40 ore pe saptamana cu maximum 8 ore pe săptămână suplimentare care trebuie recompensate cu timp liber ulterior sau remunerate. Tot ce se lucrează peste 55 de ore pe săptămână determină o productivitate extrem de scăzută, care face să nu mai aiba sens să se lucreze peste numărul acela de ore. Efectiv e un prag psihologic şi de energie pe care un angajat nu poate să-l susţină.”

Ca şi concluzie,dacă aş fi avut timpul şi răbdarea necesară cât şi acceptul lor, jumătate dintre cei chestionaţiar fi confirmat faptul că în ultimii 3 ani au lucrat din ce în ce mai mult. Paradoxal, deşi se întâmplă aceasta, salariaţii români au mari probleme cu banii. 47% au uitat de hobbyuri şi vacante din motive financiare.

În altă ordine de idei, înainte de a părăsi sediul, domnul Dragos Gheban, în calitate de  managing partner Catalyst Solutions a declarat „Cumva e firesc pentru că sunt lucrurile pe care le scoţi cel mai uşor din programul tău, dupa aia ajungi să reduci timpul cu familia. Nu e neapărat un lucru bun pentru ca hobby-urile te alimentează cu energie, te fac mai optimist.”

Astfel ,se explică de ce anume doar o treime dintre angajaţii multinaţionalei Ernst & Young stau la birou mai puţin de 8 ore pe zi, cât este programul normal de lucru. Cei mai mulţi îşi petrec timpul la serviciu ce variază îmtre 8 si 10 ore. 14% lucreaza peste 50 de ore pe săptămână, adica merg în zori şi pleaca spre seară.

 

Sursa ştire şi interviu : redactor  G.D.F

Sursa foto www.dailybusiness.rorbd.doingbusiness.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu